Kremlinul respinge acuzațiile privind atacurile cibernetice asupra supermarketurilor europene: „Afirmații absurde”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi, 5 noiembrie, acuzațiile privind implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din mai multe țări europene.

Dmitri Peskov Foto: Profimedia

„Acestea sunt afirmații absurde, care, ca întotdeauna, nu se bazează pe niciun raționament și nu sunt susținute de nicio dovadă.

Sunt acuzații nefondate privind implicarea țării noastre în orice; de fapt, din păcate, acest lucru devine o tendință constantă în țările europene”, susține Peskov, potrivit agenției de presă rusă de stat TASS. 

Frigiderele din supermarketuri din cel puțin nouă state UE au încetat să funcționeze luni, în ceea ce pare a fi o repetare a atacurilor care au lovit magazinele din Franța pe 11 și 12 octombrie.

Magazine din Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia, Finlanda și România se numără printre cele afectate, potrivit presei locale și purtătorilor de cuvânt ai lanțurilor vizate.

„Nu se știe cine se află în spatele acestui atac și este posibil să nu putem afla niciodată“, a declarat un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică.

După atacuri, mulți analiști au avut în vedere un singur suspect: Rusia.

Alături de Iran, China și Coreea de Nord, Rusia este considerată una dintre cele patru țări care au vizat cel mai des Europa prin atacuri cibernetice susținute de stat. Experții spun însă că tiparul și țintele de data aceasta le exclud pe celelalte trei.

„Credem cu tărie că activitatea ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus“, a declarat Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis.

Rusia și-a intensificat în ultimele luni campania de război hibrid. Capitalele UE lucrează discret la planuri de răspuns la un eventual atac hibrid major, care ar putea duce la moartea unor cetățeni europeni, un scenariu tot mai probabil.

Strategia hibridă a Kremlinului combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică, fără a depăși pragul unui atac militar deschis.