Reacția Kremlinului după afirmația lui Diaconescu că Rusia ar fi cerut retragerea trupelor NATO din Europa de Est, la întâlnirea de la Riad

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat vineri că în discuțiile ruso-americane din Arabia Saudită, unde s-au pus bazele restabilirii dialogului în vederea negocierilor viitoare privind un acord de pace în Ucraina, nu a fost abordat subiectul retragerii trupelor NATO din Europa de Est și revenirea la aliniamentul din 1997, a relatat Tass. 

FOTO PROFIMEDIA

„Nu, nu este adevărat. Poziția noastră conform căreia avansarea infrastructurii militare a NATO în mai multe, în curând aproape o duzină, de valuri [de expansiune] către frontierele noastre este preocuparea noastră. Această poziție a noastră este bine cunoscută de toată lumea, nu este un secret pentru nimeni”, a răspuns Peskov la o conferință de presă când a fost întrebat despre scenariul revenirii la aliniamentul din 1997.

Agenția de presă oficială a Kremlinului a făcut referire la declarațiile șefului cancelariei prezidențiale Cristian Diaconescu, potrivit cărora, „în timpul discuțiilor dintre delegațiile Rusiei și SUA de la Riad, partea rusă a cerut retragerea NATO din Europa de Est”, însă SUA au refuzat momentan această cerere.

Diaconescu, a declarat miercuri că delegația rusă ar fi cerut celei americane, în cadrul discuțiilor la nivel bilateral din capitala Arabiei Saudite, o reîmpărțire a sferelor de influență în Europa care să includă retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România. Ulterior, acesta și-a nuanțat declarațiile și a venit cu clarificări.

„O politică extrem de complicată pe care Federația Rusă a anunțat-o încă din 2022, atunci când se încerca determinarea Moscovei să se retragă din Ucraina și pe calea negocierii, state din Alianța Nord-Atlantică din Uniunea Europeană făceau demersurile corespunzătoare. Așa cum s-a știut din acea perioadă, cererea explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate, pe aliniamentul din 1997”, a precizat consilierul prezidențial.

„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care, în mod evident, ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, este exprimarea lor”, a afirmat inițial Diaconescu.

„În legătură cu ceea ce se cere, în primul rând nu a fost pe masa negocierii în acest moment. În al doilea rând, în legătură cu garanţii, fiţi sigur că ne uităm foarte atent la acest subiect şi demersurile noastre sunt foarte serioase şi prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenţii”, a clarificat el ulterior.

În contextul speculațiilor privind discuțiile care au avut loc între SUA și Rusia la Riad, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a clarificat că România nu deține informații despre o eventuală împărțire a influenței în Europa. „Nu avem aceste date, acum”, a declarat el.

NYT: SUA au încercat să-i liniștească pe europeni în discuții private

După întâlnirea cu negociatorii ruși pentru a discuta despre viitorul războiului din Ucraina, secretarul de stat american Marco Rubio a semnalat o resetare dramatică a relațiilor cu Kremlinul, trâmbițând „oportunitățile incredibile de a colabora cu rușii”.

Câteva ore mai târziu, totuși, Rubio a încercat să-i liniștească pe aliații europeni că discuțiile nu au reprezentat o abatere bruscă de la politicile americane, așa cum se tem mulți dintre ei.

Mai degrabă, discuțiile din capitala Arabiei Saudite, Riad, au fost menite să fie un prim pas într-un proces, un test pentru a stabili dacă Kremlinul își dorește cu seriozitate să încheie un acord, a spus oficialul într-o convorbire cu mai mulți diplomați europeni.

Administrația Trump nu intenționează să impună condițiile vreunui acord bilateral cu Rusia asupra Ucrainei și Europei, potrivit unui rezumat al apelului pregătit de oficialii europeni.

Și nici nu va ridica sancțiunile americane împotriva Rusiei în absența unei schimbări vizibile în comportamentul Moscovei, deși a lăsat ușa deschisă pentru relaxarea unor sancțiuni în moduri limitate, în cazul în care rușii ar începe să ia măsurile pe care le dorește administrația Trump.

În cele 24 de ore scurse de la finalul întâlnirii de la Riad, Trump a făcut o serie de afirmații ce au dat impresia că îmbrățișează viziunea asupra lumii a lui Vladimir Putin, în timp ce dă vina pe Ucraina pentru război.

El l-a numit dictator pe președintele Volodimir Zelenski și a susținut în mod fals că Kievul a păcălit Statele Unite să îl susțină într-un război pe care liderii ucraineni l-au început.

După discuțile care au durat mai bine de patru ore, Rubio a făcut publice public câteva detalii. El a spus că Rusia și Statele Unite au convenit să lucreze la un acord de pace pentru Ucraina, lăudându-l pe Trump drept „singurul lider din lume” care ar fi putut realiza o asemenea apropiere între adversari vechi.

Unul dintre membrii delegației americane, Steve Witkoff, trimisul pentru Orientul Mijlociu și prieten al lui Trump, a descris întâlnirea ca fiind „pozitivă, optimistă, constructivă”.

Rubio le-a spus europenilor că nu poate spune, pe baza acelei întâlniri, dacă rușii sunt serioși în privința unui acord, dar că au dat suficiente semne pozitive pentru a justifica discuții suplimentare.