UE și SUA, cu ochii pe scrutinul din Găgăuzia, regiunea prorusă din Republica Moldova

Ambasadorul SUA, Kent D. Logsdon, și șeful delegației UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, s-au deplasat astăzi în UTA Găgăuzia unde au loc alegeri pentru funcția de bașcan. Cei doi au vizitat secțiile de votare, dar și Comisia Electorală Centrală din Comrat.

Reprezentanți ai SUA și UE monitorizează alegerile din Găgăuzia. FOTO: Facebook

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a anunțat pe pagina sa de Facebook că se află astăzi în UTA Găgăuzia.

,,Zi importantă în Găgăuzia - alegerile pentru funcția de bașkan. După ce am vizitat câteva secții de votare, m-am întâlnit cu Ambasadorul SUA Logsdon la Comisia Electorală Centrală din Comrat ca să aflăm împreună cum decurge procesul de votare și cum este informată mass-media”, a menționat oficialul european.

Potrivit lui Mazeiks, patru echipe ale Delegației UE se află în localitățile Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga pentru a monitoriza alegerile privind guvernatorul regiunii. 

În total, 75 de observatori internaționali au fost acreditați în acest sens de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. 

Prezența la vot până la ora 12:00

Aproape 92.600 de persoane din Găgăuzia au fost așteptate la urnele de vot ca să-și aleagă bașcanul pentru următorii 4 ani. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, peste 57.000 de alegători au votat, adică aproape 58 % , astfel scrutinul este valabil. 

Secțiile de vot au fost deschise între orele 07:00-21:00, iar în buletinul de vot au figurat opt persoane care au râvnit la funcția de bașcan al regiunii. 

1. Nicolai Dudoglo -deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, 
2. Grigorii Uzun - ex- deputat al UTA Găgăuzia;
3. Mihail Formuzal- fost bașcan al UTA Găgăuziei;
4. Victor Petrov -deputatul independent al Adunării Populare a Găgăuziei;
5. Dmitri Croitor - ambasadorul Republicii Moldova la Ankara;
6. Serghei Cernev- fostul deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei;
7. Evghenia Guțul- candidata partidului prorus Șor;
8. Serghei Cimpoieș- candidat independent;

Partidele pro-europene din țară vecină nu și-au înaintat candidați și nici măcar formal. În timpul campaniei electorală, pretendenții nu au concurat între ei, dar au alimentat ostilitățile găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chișinău. Iar unii dintre ei, precum, Evghenia Guțul, candidata formațiunii Șor, a avut susținere rusă. Pentru ea au făcut agitație electorală și cunoscuți artiști din Rusia, între care Nikolai Baskov sau Filip Kirkorov.

Cu câteva zile înainte de scrutin, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia de amestec în afacerile interne ale ţării sale, susținând că mulţi dintre pretendenții la această funcție ar fi agenţi ruşi. Declarația a fost făcută după ce Poliția de Frontieră a interzis intrarea în țară a liderului Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, care alături de alți reprezentanți ai Kremlinului, se îndrepta spre regiune pentru a susține unul din candidați. 

Potrivit Deutsche Welle, UTA Găgăuzia din sudul Republicii Moldova este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze la ordinul Kremlinului, fiind ca și o cameră a țării cu geamurile spre Rusia. Mișcările separatiste care au rupt statul în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Republicii Moldova cu România, în data de 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, iar spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, care stabilește că în regiune sunt trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusă.

Deși activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova, în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, regiunea are propriul guvernator, propriul Parlament, adică Adunarea Populară și propriul Executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Ultimul recensământ din 2014 a arătat că în regiune locuiesc 134.535 de locuitori, numărul este mai mic în comparație cu anul 2004, când erau înregistrați în jur de 156.000.

UTA Găgăuzia, cu o suprafață de 1.830 de kilometri pătrați, este împărțită în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.