Alegeri în Moldova pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Cum arată prezența la vot și ce candidați sunt înscriși UPDATE

Aproape 92.600 de cetățeni din Găgăuzia au fost așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă bașcanul pentru următorii 4 ani. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, peste 57.000 de alegători au votat, adică aproape 58 % , astfel scrutinul este valabil. 

Locuitorii UTA Găgăuzia își aleg bașcanul pentru următorii patru ani. FOTO: Arhivă

UPDATE ora 22:00 Datele preliminare arată că la scrutinul din data de 30 aprilie și-au exercitat dreptul de vot 57.019 de alegători, adică 57, 8 %. Prin urmare, pragul electoral de nu mai puțin de jumătate din cei care figurează pe liste a fost depășit. 

UPDATE ora 19:30 Peste 47.400 de oameni și-au exercitat dreptul de vot până la ora 18:00, reprezentând 48,6% din alegători, potrivit datelor furnizate de autorități. Rezultatele scrutinului sunt considerate valabile, dacă la el participă nu mai puțin 50 % din cei înscriși pe liste. 

---

UPDATE ora 16.30 Până la ora 15:00 au votat peste 37.000 de oameni, adica 38,6% din numărul celor cu drept de vot.

---

UPDATE ora 15:30:  Irina Vlah, cea care a condus în ultimii opt ani regiunea a votat, menționând că și-a dat votul pentru pace, stabilitate și dezvoltare. 

,,Mă aștept ca noul guvernator va continua cursul spre dezvoltarea Găgăuziei, va finaliza proiectele de anvergură care au fost începute și va menține programele sociale și economice pe care le-am implementat pe parcursul acestor ani. Găgăuzii - un popor înțelept și rezonabil. În momentele decizionale, suntem capabili să gândim sobru și să luăm decizii bine cântărite”, a scris aceasta pe Facebook.com. 

---

UPDATE ora 13.00: Până la ora 12:00, 23.332 de oameni, adică puțin peste 24 % din alegători și-au exercitat dreptul de vot, anunță Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. 

---

Cifrele prezentate de instituția electorală din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia au aratat că 5546 de oameni s-au prezentat până la ora 09:00 la urnele de vot, dar datele vor fi reînnoite la fiecare trei ore.

Candidații la funcția de bașcan al regiunii

Secțiile de vot sunt deschise între orele 07:00-21:00, iar în buletinul de vot figurează opt persoane care râvnesc la funcția de bașcan al regiunii. 

1. Nicolai Dudoglo -deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, 
2. Grigorii Uzun - ex- deputat al UTA Găgăuzia;
3. Mihail Formuzal- fost bașcan al UTA Găgăuziei;
4. Victor Petrov -deputatul independent al Adunării Populare a Găgăuziei;
5. Dmitri Croitor - ambasadorul Republicii Moldova la Ankara;
6. Serghei Cernev- fostul deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei;
7. Evghenia Guțul- candidata partidului prorus Șor;
8. Serghei Cimpoieș- candidat independent;

Partidele pro-europene din țară vecină nu și-au înaintat candidați și nici măcar formal. În timpul campaniei electorală, pretendenții nu au concurat între ei, dar au alimentat ostilitățile găgăuzilor contra guvernării pro-europene de la Chișinău. Iar unii dintre ei, precum, Evghenia Guțul, candidata formațiunii Șor, a avut susținere rusă. Pentru ea au făcut agitație electorală și cunoscuți artiști din Rusia, între care Nikolai Baskov sau Filip Kirkorov.

Rusia acuzată de amestec în afacerile interne ale țării

Cu câteva zile înainte de scrutin, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia de amestec în afacerile interne ale ţării sale, susținând că mulţi dintre candidaţi ar fi agenţi ruşi. Declarația a fost făcută după ce Poliția de Frontieră a interzis intrarea în țară a liderului Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, care alături de alți reprezentanți ai Kremlinului, se îndrepta spre regiune pentru a susține unul din candidați. 

„Vedem o interferenţă deschisă, el se îndrepta spre Găgăuzia pentru a sprijini unul dintre candidaţii în alegeri. Din păcate, numeroşi candidaţi de acolo sunt agenţi ai Rusiei şi nu politicieni care vor să lucreze pentru binele poporului găgăuz”, a spus Maia Sandu.

Amănunte despre UTA Găgăuzia

Potrivit Deutsche Welle, UTA Găgăuzia din sudul Republicii Moldova este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze la ordinul Kremlinului, fiind ca și o cameră a țării cu geamurile spre Rusia. Mișcările separatiste care au rupt statul în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Republicii Moldova cu România, în data de 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, iar spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, care stabilește că în regiune sunt trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusă.

Deși activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova, în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, regiunea are propriul guvernator, propriul Parlament, adică Adunarea Populară și propriul Executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Ultimul recensământ din 2014 a arătat că în regiune locuiesc 134.535 de locuitori, numărul este mai mic în comparație cu anul 2004, când erau înregistrați în jur de 156.000.

UTA Găgăuzia, cu o suprafață de 1.830 de kilometri pătrați, este împărțită în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.