Republica Moldova și România au semnat un acord pentru control unic la frontiera Leușeni- Albița
0Acordul privind controlul coordonat a fost semnat de ministrul Afacerilor Interne de la București, Lucian Bode, și omologul său de la Chișinău, Ana Revenco. Proiectul pilot va reduce timpul de așteptare de la frontieră.
Potrivit ministrului de Interne de la Chișinău, Ana Revenco, serviciul a devenit necesar odată cu războiul Rusiei contra Ucrainei, iar prin controlul unic cozile de altădată de la frontieră vor dispărea și timpul de așteptare al călătorilor se va reduce considerabil.
,,Ne amintim cu toții criza de transport marfar, care a fost generată de invazia Rusiei în Ucraina, care a provocat și a creat cozi kilometrice de transport marfar cu blocaje pe trasee naționale. Atunci, împreună cu ministrul Bode am reușit să gestionăm situația la zi, sincronizând unele acțiuni și măsuri în punctele de trecere a frontierei, astfel încât să reducem riscurile, dar și costurile enorme pe care ambele state le suportau. Tot atunci s-a și născut această idee. Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind controlul coordonat la Albița este născut din nevoia țărilor noastre de a avea un mecanism nou, care să asigure la alt nivel securitatea frontierelor dintre Republica Moldova și România. Nevoia care vine din provocările generate de războiul din Ucraina”, a anunțat Ana Revenco.
Războiul rus în Ucraina a crescut numărul traversărilor la frontiera moldo-română
Ministrul Afacerilor Interne de la București, Lucian Nicolae Bode, susține că războiul din Ucraina a crescut simțitor numărul persoanelor care traversează cele șase puncte de trecere ale României cu Republica Moldova. Astfel, în 2022, a fost înregistrat un număr record, adică de aproape 9,2 de milioane, iar peste 40 la sută dintre traversări au avut loc în punctul de trecere al frontierei în care va avea loc controlul unic.
,,Un număr atât de mare de treceri ale frontierei demonstrează că statele noastre sunt mai interconectate ca niciodată, însă ne determină pe noi să fim pro-activi pentru dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de la frontieră. Astfel, încât să avem în comun mult mai multe lucruri dincolo de limbă, cultură, istorie și valori. Am semnat acest acord în scopul consolidării cooperării dintre structurile noastre, urmărind simplificarea controlului la frontieră, creșterea capacității de a depista infracțiuni, dar și alinierea procedurilor și legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, respectiv Schengen”, a declarat Lucian Nicolae Bode.
Controlul unic va reduce timpul de așteptare în punctul de trecere Leușeni-Albița
Verificarea va avea loc pe teritoriul României, însă va fi valabilă doar pe sensul de ieșire din Republica Moldova.
,,Unde vor fi prezenți polițiști de frontieră și reprezentanți ai structurilor vamale din Republica Moldova împreună cu autoritățile din România. Acordul semnat astăzi va intra în vigoare după ratificare, însă cooperarea dintre ministerele noastre nu se va limita la acest acord”, a mai menționat oficialul român.
Demnitarul de la Chișinău a precizat că infrastructura din punctele de trecere ale frontierei cu România trebuie modernizată.
,,Pe partea moldovenească, noi avem nevoie să dezvoltăm și infrastructura rutieră și să creăm, noi căi de acces către România, către Uniunea Europeană. Toți trebuie să inovăm, să modernizăm, astfel încât distanțele dintre state, distanțele dintre noi să devină neesențiale”, a mai declarat ministrul de la Chișinău.
Acesta va fi valabil din primăvara acestui an
În data de 1 februarie, acordul între Guvernele celor două țări privind controlul coordonat în punctul de trecere al frontierei de stat Leușeni - Albița a fost aprobat de Executivul de la Chișinău. Estimativ, verificarea unică va fi valabilă la începutul primăverii din acest an.
Documentul va fi valabil pentru o perioadă de jumătate de an, dar va putea fi prelungit ulterior pe cale diplomatică. De asemenea, aplicarea acestuia poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare dintre părți, din motive de securitate națională, de ordine publică sau de sănătate publică.