Analiză Republica Moldova, lider între țările candidate la UE: de ce întârzie deschiderea negocierilor de aderare
0Chișinăul a înregistrat în ultimul an cel mai mare progres dintre toate statele candidate la aderarea la UE, însă deschiderea negocierilor pe capitole întârzie din cauza blocajului impus de Ungaria în ceea ce privește Ucraina, având în vedere că cele două state sunt tratate la pachet în drumul lor spre Uniune. Totuși, acest lucru nu va afecta integrarea Republicii Moldova, afirmă experții consultați de ,,Adevărul”.
Conform raportului anual de extindere al Comisiei Europene făcut public în data de 4 noiembrie, Republica Moldova este gata să deschidă trei dintre cele șase capitole de negociere cu Uniunea Europeană, iar țara a înregistrat în ultimul an progrese în implementarea reformelor, chiar și în fața provocărilor externe majore, printre ele fiind războiul hibrid lansat de Federația Rusă.
,,În contextul amenințărilor hibride continue și al încercărilor de destabilizare a țării, Moldova a avansat semnificativ pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de evaluare”, se arată în documentul UE.
Astfel, Comisia Europeană consideră că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (fundamentele Uniunii Europene), șase (relații externe) și doi (piața internă), dar nu și în cazul trei (politica economică și financiară), patru (mediu și schimbări climatice) și cinci (sectorul justiției și drepturile fundamentale).
,,Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească, de asemenea, condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului”, au anunțat responsabilii structurii europene, subliniind că obiectivul noului Guvern Munteanu de la Chișinău de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028 este unul ambițios, dar ,,realizabil”.
,,Comisia este hotărâtă să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor. Menținerea ritmului reformelor este esențială, consolidată de sprijinul parlamentar puternic pentru parcursul european al țării în urma alegerilor din septembrie”, au conchis reprezentanții CE.
Liderii de la Chișinău au afirmat că țara lor a înregistrat are cel mai mare progres din toate statele candidate, subliniind că rezultatele ,,sunt încurajatoare”.
,,Suntem pe drumul corect și trebuie să păstrăm ritmul. Moldova își merită locul în familia europeană, acolo unde libertatea este protejată și oamenii pot trăi cu încredere în ziua de mâine”, a afirmat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
,,În doar un an, am avansat semnificativ în toate domeniile: de la reforma justiției și lupta împotriva crimei organizate, până la energie, educație, digitalizare, dezvoltare regională, politici sociale, siguranță alimentară și pescuit. Raportul recunoaște eforturile uriașe făcute de instituțiile noastre, de Guvern și Parlament, dar mai ales de oamenii care muncesc zi de zi pentru o Moldovă europeană”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.
Punctul de vedere al experților
,,Adevărul” a discutat cu Grigore Guzun, expert asociat în relații internaționale și securitate al Comunității Watchdog.md, și Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) din Republica Moldova, despre pregătirea Chișinăului pentru începerea negocierilor de aderare, motivele care stau la baza întârzierii acestei decizii din partea UE, precum și dacă Chișinăul și Kievul ar trebui să urmeze drumuri separate către Uniune, având în vedere blocajul din partea Ungariei privind Ucraina.
Grigore Guzun afirmă că deschiderea negocierilor de aderare pe capitole este „una politică”, nu „una juridică”, și că aceasta nu a fost luată la summitul Consiliului European din luna octombrie a acestui an din cauza Ungariei, care se opune candidaturii Ucrainei, lucru care afectează și Chișinăul, chiar dacă ambele state se află practic la același nivel din acest punct de vedere.
„Tehnic, nu este necesar să deschidem toate cele șase capitole. De exemplu, dacă ne uităm la statele din Balcani: Albania, Serbia sau Muntenegru, ele au deschis câte un capitol sau câte două. Important este să ai primul capitol pregătit pentru deschidere, cel care ține de fundamentele Uniunii Europene. Dar în cazul nostru, cel mai probabil, cred că Uniunea Europeană va recurge la mecanismul de deschidere a tuturor clusterelor odată, atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, pentru a nu avea impedimente juridice pe parcurs. Pentru că de fiecare dată când deschizi un capitol, este nevoie de votul tuturor statelor membre. Iar, dacă deschizi toate cele șase capitole odată, minimizezi unele aspecte de ordin juridic care pot apărea ulterior. Având experiența cu Ucraina și Ungaria, probabil aceasta este decizia pe care UE o va lua. La summitul din 23 octombrie, Consiliul European a spus că deschiderea capitolelor va avea loc doar în condițiile îndeplinirii criteriilor. Iar criteriul nou este ca toate cele șase capitole să fie pregătite pentru deschidere. Cel mai probabil, asta va avea loc în decembrie. Vedem și din declarațiile președintei Maiei Sandu că UE trebuie să aibă un calendar clar, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, a menționat expertul.
Tentativele Kremlinului privind subminarea parcursului european
Întrebat de ce Republica Moldova nu a avut rezultate mai bune decât Ucraina, țară aflată într-un război brutal din 2022, lansat de armata lui Putin, Grigore Guzun a răspuns că Chișinăul se confruntă cu un război hibrid început de Kremlin, care încearcă să submineze parcursul european al țării prin dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice, destabilizare, influențarea votului și șantaj energetic.
„Războiul hibrid al Federației Ruse a cerut resurse importante. Totuși, în trei ani și ceva, am făcut progrese. Suntem un stat tânăr, cu 30 de ani de independență, provenit dintr-un sistem sovietic. Armonizarea legislației este un proces greu. Dacă ne uităm în istorie, unele state au evoluat rapid, altele mai lent. Țările nordice, Suedia, Finlanda, Danemarca, erau deja aliniate legislativ înainte de aderare. Noi suntem un stat mic, și cred că termenul de 2028 pentru a fi pregătiți este realist. Depinde de situația geopolitică și politică, pentru că multe se pot schimba peste noapte. Trebuie o guvernare proeuropeană și un cabinet de miniștri care să nu încetinească ritmul reformelor. Cel mai important este domeniul justiției, acolo avem cel mai mult de lucru. Primul capitol, cel al fundamentelor UE, este esențial: statul de drept, democrația, justiția. Chiar dacă faci progrese în alte capitole, orice regres în justiție sau statul de drept anulează din eforturi. De aceea trebuie să ne concentrăm pe acest capitol, și miniștrii din Cabinetul Munteanu trebuie să accelereze reformele”, a adăugat expertul asociat în relații internaționale și securitate al Comunității Watchdog.md.
Mihai Mogîldea subliniază că, chiar dacă Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE privind continuarea parcursului european, lipsa unui consens privind Ucraina, pentru ca lucrurile să progreseze, nu împiedică țara să continue procesul de reforme, armonizarea legislației naționale cu cea europeană și implementarea acțiunilor necesare pentru finalizarea negocierilor.
,,Procesul nu este blocat în sensul că nu s-ar întâmpla nimic. Atât Parlamentul, cât și Guvernul continuă să lucreze, iar noi avem un program de aderare până în 2029, cu multiple acțiuni ce trebuie realizate până la sfârșitul acestui an. Uniunea Europeană comunică direct cu autoritățile noastre, iar Comisia Europeană transmite constant care sunt așteptările și condițiile ce trebuie îndeplinite. Așadar, noi putem merge înainte cu toate aspectele care țin de responsabilitatea autorităților naționale, iar Comisia Europeană ne poate transmite informal ce măsuri sunt necesare pentru ca negocierile să poată fi închise imediat ce blocajul politic este depășit. Astfel, termenul de 2027 rămâne în continuare posibil”, a subliniat directorul adjunct al IPRE.
Cum poate fi depășit blocajul Ungariei
În ceea ce privește soluția privind depășirea blocajului ,,este continuarea discuțiilor la nivelul statelor membre, folosind instrumentele pe care le are UE pentru a pune presiune asupra Ungariei. Aici vorbim despre bugetul UE pentru 2028–2034, despre fonduri europene pe care Ungaria le poate pierde dacă își menține poziția, precum și despre alte măsuri ce pot fi luate pentru a determina Budapesta să susțină procesul de aderare a Ucrainei. În al doilea rând, trebuie urmărită evoluția negocierilor pentru un eventual acord de pace în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În discuțiile curente din capitalele europene, unul dintre punctele centrale este aderarea Ucrainei la UE după încheierea acordului de pace. Dacă acest lucru va fi agreat, Ungaria nu va mai avea instrumente pentru a bloca procesul. Până la urmă, UE are suficiente mecanisme pentru a pune presiune asupra Ungariei, așa cum a făcut și în urmă cu doi ani, iar premizele depășirii acestui blocaj există”, a precizat Mihai Mogîldea.
Experții fie se opun unei posibile separări a Ucrainei de Republica Moldova în drumul lor spre UE, fie spun că nu este un lucru esențial, menționând că Chișinăul trebuie să fie solidar cu Kievul, care a depus primul cererea de aderare la UE acum trei ani, la scurt timp după începutul războiului.
,,Ucraina a fost primul stat care a depus cererea de aderare în 2022, noi am urmat după. Și este corect să mergem împreună. Istoric, UE s-a extins în valuri, cu mai multe state odată. Chiar dacă procesul tehnic este diferit, politic este un proces comun pentru țările din același val. Și trebuie să înțelegem că, dacă noi am adera, iar Ucraina nu, și situația geopolitică s-ar agrava pentru Ucraina, și noi am avea de suferit, chiar dacă am fi membri ai UE. Deci este în interesul nostru ca Ucraina să adere. Raportul de extindere arată că Ucraina are practic aceleași realizări ca și Moldova și este pregătită pe aceleași trei clustere. Să vedem ce va fi în decembrie. Politicienii noștri spun clar că nu vom accepta o aderare fără drepturi depline, deci nu dorim să grăbim procesul. Ideal este să fie făcut la timpul lui, cu maturitate politică la Bruxelles. Republica Moldova a arătat progrese, iar alegerile au arătat ce își dorește populația. Se lucrează la diferite scenarii și tactici. Declarațiile comisarului pentru Extindere, Oliver Várhelyi, sugerează că decizia politică va fi luată în decembrie. Sperăm să fie așa. Până atunci, suntem de acord să lucrăm la pregătirea celorlalte clustere: este în interesul nostru”, a relatat Grigore Guzun.
„Nu cred că acest lucru este esențial. Fiecare stat are propriile condiții și acțiuni de îndeplinit, iar multe depind de situația internă, capacitatea instituțională și voința politică. Contextul regional actual a determinat menținerea Republicii Moldova și a Ucrainei în același pachet de extindere, la fel cum se întâmplă în Balcanii de Vest cu Muntenegru și Albania. Acest lucru nu ne afectează negativ procesul; dimpotrivă, ne poate ajuta să aderăm mai repede. În discuțiile din capitalele occidentale, viitorul Ucrainei după încheierea războiului este văzut în interiorul UE, iar Moldova va beneficia de acest context, aflându-se între două state membre: România și, în perspectivă, Ucraina. Noi ar trebui să vedem pozitiv faptul că suntem asociați Ucrainei în acest proces, deoarece deciziile din 2022 și 2023 legate de aderarea Moldovei au fost influențate inclusiv de contextul regional favorabil. Cred că acest lucru se va menține”, a spus Mihai Mogîldea.
Obstacole în calea aderării la Uniune
Autoritățile de la Chișinău au anunțat în repetate rânduri că țara trebuie să fie pregătită pentru încheierea negocierilor până în anul 2028 și pentru a deveni stat membru în 2030, dar aceste termene pot fi puse în pericol de riscuri interne și externe, avertizează directorul adjunct al IPRE.
„În prezent nu există riscuri majore care să încetinească procesul, dar pot apărea surprize, deoarece suntem în continuare în proces de reformare a instituțiilor, în special în domeniul justiției și al luptei anticorupție. Este important ca reformele să producă rezultate și să nu fie denaturate de persoane din sistem care le contestă. De exemplu, procesul de verificare trebuie finalizat până la sfârșitul anului viitor, iar rezultatele să fie vizibile în 2027–2028. De asemenea, rămâne actual riscul unei agresiuni militare sau hibride din partea Rusiei, motiv pentru care trebuie să ne întărim securitatea și capacitatea de apărare”, a mai afirmat reprezentantul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Mihai Mogîldea a fost chestionat și despre faptul dacă situația din regiunea transnistreană, unde Kremlinul are o armată ilegală, ar putea influența procesul de aderare al Republicii Moldova, iar el a răspuns : ,,Cred că se discută prea mult despre această problemă fără a observa faptul că, în contextul aderării, regiunea transnistreană devine tot mai dependentă de Chișinău. Ea se află într-o situație economică dificilă, iar dependența de malul drept a crescut. Acest lucru ne oferă mai multe instrumente pentru a pune presiune asupra liderilor de la Tiraspol să respecte legislația națională și să răspundă solicitărilor noastre în domeniile energetic, economic și altele. Prezența armatei a 14-a și depozitul de muniții de la Cobasna rămân provocări pentru securitate, dar nu trebuie nici supraevaluate, nici minimalizate. Este important să monitorizăm zona de securitate, să avem controale eficiente pe linia de demarcare, pentru a preveni introducerea de bunuri ilegale pe malul drept, așa cum am văzut în cazul traficului de armament identificat la frontiera moldo-română, există astăzi mai multe pârghii prin care regiunea transnistreană poate introduce pe malul drept diverse bunuri ilegale, care pot inflama situația de securitate”.
Chișinăul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în data 3 martie 2022, aceasta fiind înregistrată la câteva zile după cea a Kievului. Ambele cereri au fost înaintate într-un context geopolitic extrem de tensionat.
Se încarcă comentariile...
