Maia Sandu, candidata pro-europeană la prezidențialele Republicii Moldova, femeia care schimbă destinul țării sale
0Maia Sandu aspiră la un nou mandat prezidențial, fiind și de această dată candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul puterii de la Chișinău și pe care l-a fondat în anul 2016.
Maia Sandu și-a început carieră politică în 2012, an în care a fost numită ministrul Educației în cadrul Guvernului condus de Vlad Filat, liderul Partidului Democrat din Moldova (PLDM).
În această funcție, ea a militat pentru reforme ambițioase în educație menite să modernizeze sistemul de învățământ, să crească calitatea educației în Republica Moldova, dar și să combată corupția, printre ele fiind introducerea supravegherii video a examenelor de bacalaureat.
Iar în 2015, PLDM-ul a desemnat-o pentru funcția de prim-ministru, dar liderii Partidului Democrat din Moldova (PDM) și Partidului Liberal (PL), ambele fiind parte a Alianței pentru Integrare Europeană III, au refuzat să analizeze propunerea.
Un an mai târziu, pe fondul dezamăgirii de clasa politică, Maia Sandu participă la protestele contra guvernării oligarhului Vladimir Plahotniuc, dar și creează Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), devenind o figură emblematică în lupta cu dezoligarhizarea țării sale.
În același an, Maia Sandu participă pentru prima oară la un scrutin prezidențial, fiind candidata comună a Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Platformei „DA”, dar pierde turul doi al alegerilor, fiind devansată de pro-rusul Igor Dodon.
Succese în context european
În perioada iunie-noiembrie 2019, ea a ocupat funcția de prim-ministru, mandatul de premier fiind scurt, dar cu numeroase inițiative privind combaterea corupției, modernizarea instituțiilor statului și alte reușite, precum deblocarea comunicării cu partenerii europeni, obținând asistență macrofinanciară de 30 de milioane de euro.
În 2020, ea candidează pe listele PAS la scrutinul prezidențial, câștigând al doilea tur și devansându-l contracandidatul său, socialistul Igor Dodon. Maia Sandu este prima femeie ajunsă în funcția de președinte al Republicii Moldova, iar victoria sa a fost percepută ca un semnal puternic în favoarea integrării europene a statului, lucru care s-a și întâmplat.
În timpul primului său mandat prezidențial, țara sa a obținut în iunie 2022 statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, iar peste un an și jumătate, adică în decembrie 2023, Consiliul European a deschis negocierile de aderare.
Tot la sfârșitul anului trecut, Maia Sandu a anunțat că va candida din nou la alegeri, dar și a solicitat desfășurarea referendumului pro-UE.
,,Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiune integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni pentru a reuși”, a spus atunci președintele moldovean.
Plebiscitul, organizat în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale, a fost câștigat la o diferență de câteva mii de voturi pe fondul coruperii fără precedent a electoratului de Ilan Șor, oligarhul fugit la Moscova care este principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului.
,,La 20 octombrie 2024 țara noastră a fost ținta unui atac fără precedent la adresa libertății noastre. Fără voturile cumpărate, rezultatul azi ar fi fost altfel. Am fi avut o victorie detașată și pentru alegerile prezidențiale, și pentru referendum!”, a afirmat învingătoarea primului tur al prezidențialelor din 20 octombrie, aceasta acumulând 42,49 % și fiind urmată de pro-rusul Alexandr Stoianoglo, cu 25,95 % dintre voturi.
Viață modestă
Iar după preluarea funcției supreme în stat, președintele Maia Sandu a avut posibilitatea să se mute în Reședința prezidențială de la Condrița din apropierea capitalei, dar a continuat să locuiască în apartamentul său cu două camere din Chișinău.
Ea călătorește cu curse avia low-cost, poartă haine produse în Republica Moldova și nu are un stilist, sora sa ajutând-o să aleagă și să asorteze ținutele vestimentare.
Lidera de la Chișinău are o educație academică solidă. A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), unde a obținut o diplomă în management. A continuat studiile la Academia de Administrație Publică, obținând titlul de master în relații internaționale.
În anul 2010, după ce a activat la Oficiul Băncii Mondiale sau la Ministerul Economiei de la Chișinău, Maia Sandu a obținut titlul de master în politici publice în urma studiilor în cadrul Școlii Kennedy de administrație publică a Universității Harvard din SUA, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din lume. În același an, ea a fost angajată consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.
Preocupată de țara sa
Prima moldoveancă, ajunsă în funcția de președinte, provine dintr-o familie modestă dintr-un sat din nordul țării vecine. Nu este căsătorită și nu are copii, dedicându-și viața carierei și fiind preocupată enorm de soarta țării sale.
„Am votat ca moldovenii să-și decidă soarta. Am votat ca Moldova să poată să se dezvolte în pace și libertate. Ca să-și poată să-și construiască viitorul pe care-l merită”, a declarat candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) după votul din cadrul primului tur al scrutinului din acest an.