Favorita prezidențialelor din Republica Moldova a votat. Ce îndemnuri a făcut Maia Sandu
0Maia Sandu și-a exercitat dreptul de vot în cadrul unei secții de votare din Chișinău, menționând că a votat pentru o Republica Moldova cu pace și libertate și îndemnând moldovenii să participe atât la alegerile prezidențiale, cât și referendumul privind aderarea la UE.
Maia Sandu a fost așteptată în fața secției de votare de zeci de jurnaliști atât din țara vecină, cât și veniți din străinătate.
„Am votat ca moldovenii să-și decidă soarta. Am votat ca Moldova să poată să se dezvolte în pace și libertate. Ca să-și poată să-și construiască viitorul pe care-l merită”, a declarat candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Totodată, Maia Sandu a îndemnat moldovenii să voteze la ambele scrutine din această zi.
,,Dragi cetățeni, ieșiți la vot în această duminică: luăm două decizii importante pentru țara noastră. Luați două buletine de vot: votați la referendum și alegeți președintele Republicii Moldova pentru următorii patru ani. Votul nostru de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte”, a mai spus aceasta.
Maia Sandu a venit cu un îndemn și către diaspora moldovenească.
,,Știu că vă faceți griji pentru oamenii dragi rămași acasă. Ieșiți la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare”, a conchis candidata Maia Sandu.
11 aspiranți la fotoliul de președinte
Astăzi au loc alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE. Primul scrutin are 11 candidați, printre care mulți ai Kremlinului, iar ultimul, care este esențial pentru viitorul european al țării este miza principală a lui Putin, încercând să le influențeze rezultatul ambelor prin intermediul oligarhului fugarul Ilan Șor.
La alegerile prezidențiale au fost înregistrați 11 candidați, iar conform ordinii în buletinul de vot sunt: Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Maia Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) care aspiră la un nou mandat de președinte, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, Vasile Tarlev, fost prim-ministru și candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei (PVM), Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei și candidat independent, Ion Chicu, ex-premier și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Andrei Năstase, ex-lider al partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Octavian Țîcu, candidatul blocului Împreună care participă pentru a doua oară la un scrutin prezidențial, Victoria Furtună, ex-procuror anticorupție care ar fi susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe în perioada guvernării democrate și Natalia Morari, o jurnalistă controversată care are un copil cu fugarul Veaceslav Platon, fugit de mai mulți ani din Republica Moldova din cauza problemelor penale.
Maia Sandu, favorita prezidențialelor
Preferata scrutinului, potrivit ultimelor sondaje de opinie, este Maia Sandu, aceasta acumulând până la 40 % dintre sufragii. Președinta pro-europeană în perioada 2020-2024 a Republicii Moldova este urmată de candidații PSRM și Partidul Nostru, Alexandr Stoianoglo și, respectiv, Renato Usatîi, cei doi având mai puțin de 14 % dintre voturile moldovenilor.
Până în prezent, Republica Moldova a fost condusă de șase președinți, Maia Sandu fiind prima femeie care a ocupat funcția supremă în stat, iar după acest tur de alegeri, electoratul va decide dacă țara va fi condusă tot de Maia Sandu sau cel de-al șaptelea președinte după desprinderea de fostul URSS, în anul 1991.
Dacă favoritul primului tur nu acumulează 50 %+1 dintre voturi, urmează să fie desfășurat cel de-al tur al alegerilor prezidențiale. În timp ce șansele ca președintele moldovean să fie ales din al doilea tur sunt mari, scopurile Kremlinului sunt ca Maia Sandu să nu ajungă din nou la conducerea țării, iar referendumul, în timpul căruia cel puțin 550.000 de alegători trebuie să susțină aderarea țării la UE, să fie compromis, dar și să se pregătească de alegerile parlamentare de anul viitor, Federația Rusă condusă de Putin reușind astfel să readucă Chișinăul în sfera sa de influență și să-l îndepărteze de Occident.