Greşelile care pot duce economia Moldovei la sapă de lemn

Experţii susţin că agricultura se transformă din sector strategic în balast al economiei

În anul 2012, economia moldovenească nu a mai înregistrat rezultatele spectaculoase din 2010 şi 2011. Experţii susţin că de vină este atât politica statului, cât şi condiţiile climaterice.

După doi ani în care PIB-ul s-a majorat cu câte peste 6%, în 2012 economia moldovenească va înregistra o creştere economică minoră sau chiar va intra în recesiune. Motivele unei astfel de evoluţii sunt diverse.

Agricultura, „piatra de moară“

Experţii cred că evoluţia economică dezamăgitoare a fost în mare măsură generată de criza din UE şi de implicaţiile negative ale acesteia asupra consumatorilor şi producătorilor moldoveni. Dar nu numai asta e cauza.

„Seceta din 2011-2012, tăind 20% din valoarea adăugată brută generată de agricultură, a amplificat impactul nefast al şocurilor economice externe. Agricultura se transformă, tot mai vizibil, din «sectorul strategic» în «piatra de moară» legată de gâtul economiei moldoveneşti“, susţine Valeriu Prohniţchi, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.

Potrivit lui, o cauză e faptul că sectorul agrar al ţării depinde mai mult de voia Domnului decât de politicile statului.

Economistul Viorel Chivriga consideră că rezultatele din 2012 erau previzibile în condiţiile în care autorităţile nu sunt în stare să ducă la capăt reformele structurale planificate.

„Statul vine doar cu tot soiul de inovaţii fiscale. În acelaşi timp, agenţii economici au nevoie de o politică fiscală previzibilă. În plus, o problemă majoră rămâne implicarea excesivă a politicului în economie“, afirmă Chivriga.

Administrare stângace şi viziuni contradictorii

„Răcirea“ economiei este şi rezultatul mai multor greşeli de politică economică admise de autorităţi. Expert-Grup a alcătuit un top cu cinci erori, unde pe primul loc e „administrarea manuală“ a economiei. 

„Şi în 2012 am observat că Guvernul este tentat, din raţionamente strategice şi de imagine publică, să intervină pentru soluţionarea problemelor investitorilor mari, strategici, şi nu am atestat acelaşi interes sincer pentru crearea unor reguli şi instituţii ce ar permite rezolvarea problemelor micilor investitori, care suferă deosebit de mult de pe urma presiunilor excesive din partea organelor de stat“, a declarat economista Ana Popa.

Expertul se întreabă dacă Guvernul este gata să intervină pentru ca Fiscul să-şi anuleze şi ordinul de penalizare (eventual, legală) al unui biet antreprenor din vreun sat îndepărtat (aşa cum l-a anulat pe cel emis în cazul companiei germane Draexlmaier n.r.).

O altă problemă majoră este faptul că Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, două instituţii-cheie din sfera politicii economice, au demonstrat viziuni totalmente contradictorii şi, pe alocuri, ireconciliabile.

„Cu un asemenea model de cooperare, este greu de crezut în edificarea noii paradigme de creştere economică - nici până în anul 2020, nici după“, constată Ana Popa.

Descentralizarea, o mare dezamăgire

Experţii constată şi eşecul procesului de descentralizare a puterii şi de asigurare a autonomiei locale, una dintre cele cinci priorităţi de bază ale actualei guvernări.

„Ceea ce se întâmplă este o mare dezamăgire. Chiar dacă Strategia de Descentralizare a fost aprobată în aprilie 2012, se pare că autorităţile publice locale au fost singurele care au aşteptat-o cu nerăbdare. Avem impresia că Guvernul se teme de spiritul de iniţiativă al primarilor“, consideră Ana Popa.

Dezinteresul pentru această reformă se vede şi în faptul că au fost reduse semnificativ fondurile alocate de autorităţi şi de donatorii externi. În opinia lui Valeriu Prohniţchi, dacă această reformă nu este realizată acum, atunci ar putea fi amânată pe un termen foarte depărtat.

Vânturi mai reci din vest

Ce ne aşteaptă în 2013? Experţii cred că economia îşi va relua creşterea. „Factorul principal va fi agricultura, ţinând cont de faptul că, după scăderea dramatică din 2012, aceasta îşi va reveni“, susţine economistul Viorel Chivriga.

În opinia lui, 2013 va fi ultimul an în care actuala guvernare mai poate realiza reforme structurale, pentru că apoi va intra în campanie electorală.

Specialiştii de la Expert-Grup nu exclud şi ei o creştere a PIB-ului, dar văd şi mai multe riscuri pentru economie. Printre acestea e continuarea crizei din UE. „În acest caz, efectele negative s-ar putea amplifica, iar Moldova riscă să rămână în zona unei creşteri nesemnificative“, a menţionat Ana Popa.

Un alt risc major este pierderea competiţiei pentru atragerea investiţiilor străine, capitol la care nici în 2012 nu am înregistrat progrese.

„Mai multe state din regiune au demonstrat că şi pe vreme de criză pot fi atraşi investitori străini. Acum ţara noastră riscă nu doar să devină mai puţin atractivă pentru aceştia, dar chiar să fie părăsită de unii investitori importanţi, în urma conflictelor cu Fiscul“, constată expertul.

Specialiştii consideră un risc major şi creşterea presiunilor politice asupra Băncii Naţionale, care în 2012 a dus o politică monetară echilibrată. Cât despre piaţa muncii, aceasta a ajuns la un punct critic - nici măcar remitenţele nu mai acoperă pierderile cauzate de plecarea peste hotare a moldovenilor.

Ultimul risc major, care se va face simţit mai aproape de finele anului viitor, este apropierea campaniei electorale, ceea ce poate duce la aprobarea unui buget populist pentru 2014, mai constată economiştii.

Cinci succese economice

În pofida problemelor, s-au înregistrat reuşite în economie, printre care menţinerea deficitului bugetar la 1%. „În condiţiile descreşterii economice, un astfel de rezultat este un real succes“, a precizat Dumitru Budianschi, director de programe la Expert-Grup.

Economistul laudă Guvernul şi pentru faptul că deja al treilea an consecutiv se măreşte cota investiţiilor capitale în totalul cheltuielilor bugetare. Dacă în 2010 ponderea era de 14,5%, în 2012 poate depăşi 20%. Rezultatul se datorează, în mare parte, finanţării externe, care în 2012 va acoperi circa 40% din investiţiile capitale.

Tot graţie banilor străini s-au mărit semnificativ investiţiile în infrastructura rutieră, ceea ce joacă un rol important pentru atragerea capitalului în regiuni. Experţii apreciază, de asemenea, faptul că firmele offshore au fost obligate să-şi divulge fondatorii, precum şi simplificarea procedurilor de executare a gajului de către bănci.