Democraţii au creat o nouă coaliţie de guvernare la Chişinău. Lupu: Miercuri vom anunţa candidatul la funcţia de premier

Parlamentul de la Chişinău ar putea să învestească un guvern până pe 29 ianuarie, atunci când expiră termenul pentru acest lucru. Partidul Democrat a anunţat, luni, că a prezentat preşedintelui Nicolae Timofti documentul de constituire a noii majorităţi parlamentare care a fost semnat de 56 de deputaţi. Marian Lupu a declarat că acest număr poate depăşi 60 de deputaţi.

„În acest context l-am informat pe şeful statului şi am prezentat documentul de constituire a coaliţiei de guvernare. La moment, această coaliţie este format din 56 de deputaţi. Pe viitor putem avea mai mulţi deputaţi. Majoritatea parlamentară va înainta candidatul la funcţia de prim-ministru până miercuri, 13 ianuarie. Majoritatea parlamentară va acorda sprijin viitorului Guvern”, a declarat Lupu.

Din cei 56 de deputaţi fac parte parlamentarii democraţi, liberali, foştii comunişti şi şapte liberal-democraţi care au anunţat ieri că au decis să se alăture noii coaliţii. Preşedintele PD a menţionat că pe lângă cei şapte deputaţi PLDM ar mai fi doritori de a participa la noua coaliţie, astfel încât aceasta să aibă mai mult de 60 de parlamentari. Lupu a mai spus că toţi cei care vin în cadrul majorităţii parlamentare vor avea reprezentanţi la nivel de guvernare.

PLDM s-a dezbinat

Cu puţin timp înainte de anunţul făcut de liderul PD, şapte membri ai fracţiunii PLDM au emis o declaraţie prin care se angajează să voteze un prim-ministru propus de Partidul Democrat. Este vorba despre deputaţii Vladimir Hotineanu, Ion Bălan, Ştefan Creangă, Nae-Simion Pleşca, Gheorghe Mocanu, Mihaela Spatari şi Aliona Goţa.

„Credem că în acest moment crucial Republica Moldova are nevoie de stabilitate mai mult ca oricând. Aceasta ar permite implementarea Agendei de Asociere la Uniunea Europeană, dezgheţarea relaţiilor cu partenerii externi, deblocarea resurselor financiare, atât de necesare pentru depăşirea crizei economice, şi, cel mai important, onorarea promisiunilor făcute cetăţenilor Republicii Moldova.

În interiorul Partidului Liberal Democrat din Moldova, opiniile s-au divizat, cu regret, în două: o parte care susţine scenariul opoziţiei şi al unor eventuale alegeri anticipate şi o alta, care consideră că trebuie să participe la formarea majorităţii parlamentare”, se arată în declaraţie.

Nu se cunoaşte deocamdată dacă aceşti deputaţi vor părăsi fracţiunea PLDM. Liderul interimar al partidului, Valeriu Streleţ, nu a comentat decizia colegilor săi. Cert este că acestora se poate alătura şi deputatul Valeriu Ghileţchi care a declarat pentru Adevărul Moldova că nu a semnat nici un act, dar optează pentru votarea unui prim-ministru propus de PD. „Eu am fost întotdeauna de părerea că ar trebui să susţinem guvernul, să facem parte din majoritate, inclusiv luând în calcul faptul că PD ar putea să înainteze candidatul la funcţia de prim-ministru. Eu nu am semnat nimic, pentru mine este totuşi important cine va fi acest candidat”, a declarat Ghileţchi.

Posibila partajare a funcţiilor 

În mass-media se vehiculează că Andrian Candu va fi propus la funcţia de prim-ministru, spicherul Parlamentului ar putea deveni Liliana Palihovici, iar Vlad Plahotniuc va fi propus la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Acest scenariu a fost lansat de comentatorul politic Vitalie Andrievschi în cadrul unui interviu pentru Komsomolskaia Pravda. Calculile preliminare arată că viitoarea coaliţie va avea 59 de deputaţi: 35 de la Platforma social democrată formată de PD, cei 14 ex-comunişti şi neafiliatul Petru Ştirbate, 13 deputaţi ai PL, trei deputaţi din „grupul Leancă”, şapte deputaţi din fracţiunea PLDM şi Valeriu Ghileţchi.

Igor Dodon, preşedintele PSRM, a reiterat că socialiştii optează pentru organizarea alegerilor anticipate şi că PSRM nu va vota pentru învestirea unui guvern în actuala legislatură.

Societatea civilă îl vrea pe Ion Sturza

Mai multe organizaţii non-guvernamentale din Republica Moldova susţin propunerea preşedintelui Nicolae Timofti de a desemna un candidat la funcţia de premier care să corespundă criteriilor de integritate şi solicită ca acesta să desemneze un alt candidat doar după ce Parlamentul va acorda vot de neîncredere Guvernului Sturza.

Potrivit unui comunicat, mai multe organizaţii ale societăţii civile solicită preşedintelui Nicolae Timofti, în calitate de garant al Constituţiei Republicii Moldova, să facă faţă oricăror presiuni de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activităţii instituţiilor de stat. Reprezentanţii societăţii civile susţin că din cauza scandalurilor de corupţie din ultimii ani, moldovenii au pierdut încrederea în capacitatea autorităţilor de a guverna ţara în interesul naţional şi nu în interesele personale sau de grup. „Este regretabil faptul că participanţii la negocierile cu şeful statului nu au condamnat încercarea de a influenţa preşedintele în luarea deciziei de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru, iar instituţiile de drept nu au luat atitudinea corespunzătoare faţă de acest caz”, semnalează autorii declaraţiei privind susţinerea iniţiativei preşedintelui.

Astfel, societatea civilă şi-a manifestat suportul privind implementarea iniţiativei preşedintelui Nicolae Timofti de a stabili anumite criterii de integritate pentru viitorul candidat desemnat la funcţia de prim-ministru. „Chemăm în continuare Parlamentul să se convoace pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate şi a listei Guvernului Sturza, iar preşedintele să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcţia de premier doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere”, se menţionează în declaraţie.