Ce presupune obiceiul călușului, diferit de dansul simplu de scenă. La Craiova are loc „Alaiului călușarilor”, ediție aniversară

Rusaliile sunt perioada în care călușarii își pornesc incursiunea prin sate. Este un obicei încă păstrat în sudul țării, cu reguli nescrise ale membrilor cetei.

Vătaful George Ghiță, mândru de premiile câștigate de elevii săi FOTo. arhiva/A. Mitran

Zilele în care călușarii pot fi întâlniți în zeci de localități din sudul României încep duminică, 31 mai 2026, și se încheie, în cele mai multe locuri, în duminica următoare. Cu zeci de ani în urmă, ritualul călușului presupunea ca acesta să fie jucat vreme de nouă zile, spune George Ghiță a lu’ Porumbelu, un cunoscut vătaf din județul Olt. Călușarul a dezvăluit, pentru „Adevărul”, câteva din tainele jocului care a cucerit tot mapamondul.

Călușul, dansul astăzi din ce în ce mai spectaculos pe scenă, a pierdut mare parte din ritual, însă „călușarii de țărână” țin la câteva elemente obligatorii.

L-am întrebat pe George Ghiță, care astăzi predă călușul copiilor și tinerilor din localitățile Osica de Jos și Osica de Sus, din județul Olt, ce se mai păstrează din ritualul de odinioară.

„Se joacă nouă zile. Se începe duminică și se îngroapă marțea”

„Începând cu depunerea jurământului, se respectă tot. Eu ce am învățat de la bătrânii statului am pus în practică și toate generațiile care au venit după mine, copiii care s-au dus de Rusalii să joace călușul, nu s-au abătut cu nimic”, a precizat vătaful. De menționat că jocul ritualic este rezervat adolescenților și tinerilor, nu au loc în formație copiii și nici fetele.

Jurământul cetei sau formației de călușari se depune, în zona Osica-Dobrun, spune George Ghiță, sâmbătă seara, în ajunul Rusaliilor, înainte de scăpătatul soarelui. Călușarii vor începe incursiunea prin sate de a doua zi, din Duminică Rusaliilor.

„Ați văzut cum arată un steag de căluș? E o prăjină și ce mai are? Câte căpățâni de usturoi sunt acolo? Nouă, nu? Este răspunsul la întrebare. Se joacă nouă zile. Se începe duminică și se îngroapă marțea. De aceea se pun nouă căpățâni de usturoi. Și când se îngroapă, de exemplu la mine în zonă, trebuie să mergi la Olteț, pe o apă curgătoare, acolo să tai un pic din steag, și cu pelinul care a rămas, și cu usturoiul, pentru că toate lumea se înghesuie pe ele, dar sunt scumpe, nu trebuie să dai tot, le dăm drumul pe apă. Îngropatul călușului, la noi în zonă, nu presupune că-l îngropăm undeva în pământ, îi dăm drumul pe apă”, a dezvăluit vătaful ce presupune ritualul pe care astăzi îl practică flăcăii care au învățat și dansul și obiceiul de la George Ghiță.

„Alaiul călușarilor” ajunge în 2026 la a XXV-a ediție FOTO: www.traditiidoljene.ro

Astăzi, oricât și-ar dori, membrii formației nu mai pot juca timp de nouă zile. „Se duc în ziua de Rusalii, duminică, se duc luni și rar se mai duc și marți. Miercuri, joi, vineri - nu se mai duc, pentru că oamenii merg la muncă, s-au dus vremurile în care se duceau cu plugul, când era muica fată mare. Te uiți la ei când termină clasa a VIII-a și deja îi ia unul și altul să învelească casele cu tablă. Nu mai vin la repetiții. Lucrurile s-au schimbat mult de tot”, adaugă vătaful. Călușul se mai joacă din nou în weekend-ul de după Rusalii, iar ritualul se încheie cu „îngropatul călușului”, după nouă zile.

Din generație în generație, băieții devin mai greu de stăpânit, spune vătaful. Concurența de odinioară, pe de altă parte, lipsește, astăzi a devenit greu să-i ții, nicidecum să lupte între ei pentru a-și menține sau a-și câștiga locul în formație, mai dezvăluie vătaful.

Oamenii care se bucură și astăzi să vadă dansul spectaculos nu mai cred nici aceștia în puterile magice ale călușarilor, așa că obiceiul, încet-încet, se schimbă. Este și o evoluție firească, iar în acest sens vătaful relatează o situație care s-ar fi putut sfârși tare prost.

Cu ani în urmă, după o evoluție la un eveniment important organizat în București, se afla cu formația de călușari pe care o coordona într-un loc public din Capitală, când a fost abordat de o polițistă care l-a anunțat că va trebui să dea declarații, pentru că unul dintre membrii formației, cel mai probabil mutul călușului, ar fi făcut gesturi obscene față de public. A fost momentul în care, spune, a renunțat să mai folosească în spectacol falusul, altfel un element important în ritualul tradițional - legat de fertilitate, regenerare, vitalitate și protecție magică și nicidecum de sensul obscen.

De altfel, multe dintre elementele călușului sunt astăzi mult atenuate, fiind adaptate pentru scenă și publicul urban și eliminate din festivalurile oficiale.

La ce țin călușarii este „marca” fiecărei zone, deși și asta a devenit greu de îndeplinit, pentru că figurile spectaculoase ale unei formații de călușari sunt adesea preluate de altele, chiar dacă asta înseamnă să aduci elemente străine de zona pe care o reprezinți. Nu este cazul tinerilor învățăcei ai lui George Ghiță, mai spune vătaful, în schimb sunt mulți alți călușari care au preluat din elementele lor.

Ce se întâmplă în curtea gazdei

Dacă astăzi cine primește călușul o face în special pentru a-i vedea pe „dansatorii văzduhului” performând, în trecut se credea în puterile nebănuite ale călușarilor.

Avea loc un întreg ritual, în parte păstrat. Gazda îi întâmpina pe călușari în mijlocul curții, unde așeza pe o masă sau direct pe pământ o traistă sau un covor pe care punea elementele obligatorii - o strachină cu sare, grâu, usturoi, pelin, apă. Toate aceste elemente erau „jucate”, alături de steag, astfel considerându-se că au fost „sfințite” pentru a aduce belșug și sănătate.

Dansul spectaculos, executat la semnalul vătafului, avea rolul nu de a impresiona, ci de a alunga Ielele și spiritele rele din curte.

Mutul, personajul care în ultimii ani a fost recuperat, acesta lipsind pentru o vreme din alaiul de căluș din cauza diverselor controverse, face la rândul lui un spectacol propriu. El este în primul rând cel care nu permite nimănui să pătrundă în cercul trasat în jurul cetei de călușari, acest spațiu astfel marcat fiind zona în care evoluează dansatorii.

În fapt, explică dansatorii cu experiență, evoluția plină de umor a mutului era și modalitatea de a le oferi dansatorilor posibilitatea să-și tragă sufletul după prestația extenuantă.

În trecut, oamenii credeau atât de mult în puterile călușarilor încât mamele își aduceau copiii pe care nu-i mai puteau opri din plâns pentru a  fi „jucați” și astfel lecuiți. La fel procedau sătenii cu bolnavii, considerați a fi „luați din căluș” și aduși spre vindecare.

În ritualul de vindecare călușarii foloseau pelin și usturoi, la final cel adus pentru tămăduire fiind atins cu o bâtă sau ridicat brusc de jos, într-un gest care simboliza smulgerea boli din corp.

Norocoșii, din rândul celor care luau parte la ritual, se alegeau cu pelin și usturoi pe care îl puteau folosi și ulterior în practici de vindecare. De menționat că efortul călușarilor era recompensat pe măsură, în trecut puțini fiind cei care își permiteau să-i primească pe călușari în ogradă.

„Alaiul călușului oltenesc”, ediție aniversară la Craiova

Și dacă în județul Olt va fi aproape o lună întreagă rezervată călușului, spectacolele începând cu incursiuni ale micilor călușari în județ și culminând cu Festivalul de Dans pentru Copii „Călușul Românesc” de la Slatina, în județul vecin, în Dolj, unde de asemenea obiceiul este păstrat în câteva localități, vă puteți prinde în horă alături de călușari chiar în duminica Rusaliilor.

Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj - Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale a anunțat că organizează, „Alaiul Călușului Oltenesc“ - ediția a XXV-a. Evenimentul este unul de referință în județul Dolj, iar în 2026 craiovenii și oaspeții lor se vor bucura de întâlnirea cu cetele din localitățile: Dăbuleni, Giurgița, Sopot (sat Pietroaia), Șimnicu de Sus (sat Leșile).

Spectacolul începe duminică, 31 mai 2026, la ora 9:00, în Piața William Shakespeare - esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu“, iar spectatorii se vor putea prinde în horă alături de călușari, așa cum se întâmplă an de an și cum se încheia și în trecut evoluția călușarilor care erau primiți în curțile oamenilor.

De la ora 10:00 călușarii vor porni în paradă spre Parcul „Nicolae Romanescu“, pe traseul Teatrul Național „Marin Sorescu“ - Piața Frații Buzești - strada Lipscani - Calea Unirii - Parcul „Nicolae Romanescu“ (zona Debarcader). Cetele de călușari vor juca și vor împărți pelin şi voie bună, „dar şi speranţa că răul ne va ocoli în toate”, subliniază organizatorii.

„Căluşarii trebuie să fie primiţi în toate casele deoarece se crede că de dînşii fug Dînsele şi Ielele, care fac rău go­spodarilor, pocesc şi fură copiii. După terminarea jocurilor, sfarmă obiectele sau insigniile lor (iepurele, beţele şi biciul), le îngroapă și fug fără să se uite înapoi, ca să nu-i pocească Rusaliile“, preciza Tudor Pamfile în volumul „Sărbătorile la români“.

De menționat că jocul fascinant a adus județului Dolj două titluri onorifice de Tezaur Uman Viu, primul în 2010, acordat vătafului Cetei de călușari din comuna Giurgița - Dolj, Nicolae Veleanu, iar cel de-al doilea, în 2024, primit de vătaful călușarilor din Ceata de la Dăbuleni, Dumitru Șotorog.

Călușul a fost declarat în anul 2005 Capodoperă Culturală a Umanității iar din 2008 este înscris în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO.