CNA a dezvăluit portretul robot al funcţionarilor moldoveni corupţi

Angajaţii la stat cel mai des judecaţi pentru luare de mită au educaţie aleasă, lucrează în justiţie sau sănătate şi primesc, în medie, şpăgi de 1.000 de dolari.

Bărbat bine, cu vârsta medie de 42 de ani, cu studii superioare, angajat în poliţie, justiţie, în administraţia publică sau în sistemul medical, cu o poziţie de execuţie în care lucrează de peste opt ani şi fără antecedente penale.

Aşa arată portretul funcţionarului corupt, realizat de specialiştii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), cu sprijinul Curţii Supreme de Justiţie, în baza a 198 de cazuri judecate din ianuarie 2010 şi până la finele lui iunie 2012.

„Locul cel mai frecvent utilizat pentru luare de mită este biroul de serviciu. La noi, corupţia chiar se simte ca la ea acasă. Nimănui nu-i este ruşine şi nu se străduieşte să camufleze acest lucru sau să caute un alt loc pentru a efectua aceste tranzacţii ilicite“, a declarat Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA.

Ea a adăugat că valoarea medie a unei şpăgi date funcţionarilor e de circa 1.000 de dolari, iar cei judecaţi mizează preponderent pe avocaţii din oficiu şi clemenţa mai mult sau mai puţin evidentă a magistraţilor.

Pedepse reduse cu o treime

Acelaşi studiu arată că 49% din dosarele analizate vizează traficul de influenţă, 17% se referă la abuzul în serviciu, 16% sunt privind coruperea pasivă şi în 4,5% din cazuri funcţionarii judecaţi au dat mită pentru a nu fi denunţaţi. Totodată, 49% din cazuri au fost examinate în primă instanţă de judecătoriile din jurisdicţia Curţii de Apel Bălţi, iar o treime – a celei din Chişinău. În 91% din cazuri, procurorii invocă prevederi legislative care reduc cu o treime pedeapsa funcţionarilor învinuiţi.

„Din 1990 şi până acum, tot ne reformăm. Sunt de acord că în unele cazuri trebuie modificat cadrul legal, dar trebuie schimbată şi atitudinea profesioniştilor din toate domeniile, începând de la urmărirea penală şi până la Curtea Supremă de Justiţie“, a spus preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

„De multe ori ,s-a întâmplat ca avocaţii să invoce lipsa antecedentelor penale pentru funcţionarii pe care-i apără, chiar dacă, potrivit legii, sunt angajaţi în serviciul public doar persoanele fără dispute penale“, a afirmat magistrata Raisa Botezatu.

Dosare puse la dospit

Potrivit directorului CNA, Viorel Chetraru, câteva dosare penale în care sunt vizaţi funcţionarii de rang înalt au fost trimise deja în judecată. Este vorba despre cazul lui Veaceslav Negruţa, ex-ministru al Finanţelor, învinuit că ar fi semnat decizia de achitare a unui prejudiciu de 400.000 de euro în favoarea fostului deputat Pantelei Sandulache, fără a avea o sentinţă judecătorească finală.

„Dosarul în care figurează ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, este la procurori, care evaluează prejudiciul adus interesului public. Dosarul în care e cercetat fostul ministru al Culturii, Boris Focşa, e mai complex, fiindcă vizează mai mulţi funcţionari de la minister şi din administraţia publică“, a precizat Chetraru.