Avocat: Copiii născuţi în afara căsătoriei pot pretinde moştenire

Copiii născuţi în afara căsătoriei pot pretinde la patrimoniul succesoral cu condiţia că paternitatea lor în persoana celui succedat să fie stabilită în mod legal. În cazul în care calitatea de moştenitor legal nu poate fi dedusă cu claritate din actele de stare civilă, atunci una dintre soluţii ar fi recunoaşterea acestuia de către ceilalţi moştenitori.

Solicitată de IPN, Dina Zamfirov, avocată la Casa de Avocatură „Efrim, Roşca şi Asociaţii”, a comunicat că dovada calităţii de moştenitori se poate face şi cu alte mijloace de probă legală decât actele de stare civilă. În cazul în care moştenitorii legali nu recunosc calitatea de moştenitor a unei persoane, atunci ea poate fi constatată printr-o hotărâre judecătorească în ordinea unei proceduri speciale. De asemenea, copilul ai cărui părinţi (unul dintre ei) sunt decăzuţi din drepturile părinteşti păstrează dreptul de folosinţă asupra spaţiului locativ şi toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale fireşti, inclusiv dreptul la succesiune.

„Persoanele care au vocaţie la moştenire (moştenitorii legali şi testamentari) dobândesc calitatea de moştenitori prin acceptarea moştenirii. La eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar, notarul verifică faptul decesului celui care a lăsat moştenirea, timpul şi locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie, existenţa testamentului, compunerea masei succesorale şi costul ei. Documentele justificative vor fi prezentate de moştenitori”, precizat avocata.

Moştenitorii care au acceptat succesiunea preiau şi datoriile decedatului. De asemenea, cel care a lăsat testamentul poate pune achitarea integrală sau parţială a datoriei în sarcina unui sau mai multor moştenitori.

Pentru a primi certificatul de moştenitor, persoana trebuie să meargă la notar cu mai multe acte, printre care: certificatul de deces al celui ce a lăsat moştenirea, eliberat de către Oficiul Stării Civile; actele care confirmă dreptul de proprietate asupra bunului imobil; actele de identitate şi certificatul de naştere care confirmă relaţiile de rudenie; certificatul de căsătorie şi buletinul de identitate al soţului/soţiei, etc. Procedura succesorală se încheie cu emiterea de către notar a Certificatul de moştenitor.

Certificatul de moştenitor poate fi eliberat şi până la expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea moştenirii, dacă notarul dispune de probe suficiente că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului de moştenitor, nu există alţi moştenitori.

Moştenirea va trece în proprietatea statului doar dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali, sau dacă nici unul dintre succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sunt privaţi de dreptul la succesiune. Prin eliberarea certificatului de succesiune vacantă, statul devine proprietar al bunurilor succesorale, iar acestea vor deveni proprietăţi publice.

Potrivit avocatei, cele mai frecvente litigii civile privind dreptul succesoral sunt cele intentate în cazul omiterii termenului de acceptare a moştenirii şi recunoaştere a dreptului la cota-parte din moştenire, cele privind constatarea faptului acceptării succesiunii, cât şi cele privind partajul averii succesorale. O statistică privind cauzele privind dreptul succesoral nu există.