Exclusiv Putin propune o întâlnire după ce Trump a lovit economic India și îi amenință și pe ceilalți parteneri ai Rusiei: „A fost umilit și s-a trezit”

La o zi după ce Donald Trump a impus majorarea taxelor vamale pentru India la 50%, Kremlinul a anunțat disponibilitatea lui Putin de a se întâlni cu omologul său american. Care pot fi rezultatele unei întâlniri Trump-Putin, explică profesorul Sergiu Mișcoiu.

Întâlnirea dintre Putin și Trump va fi organizată în zilele care urmează. FOTO: Shutterstock

Amenințările lui Trump devin, în sfârșit, realitate. 50% taxe vamale pentru India din cauza comerțului cu petrol rusesc.

„Urmează alte țări”, a declarat președintele SUA la o conferință de presă organizată miercuri seara la Casa Alba. El a semnat un ordin executiv care impune taxe suplimentare de 25% asupra Indiei care urmează să intre în vigoare în termen de 21 de zile. Acestea se vor adăuga penalizării de 25% impuse de Trump asupra Indiei în această lună, astfel, taxele vor crește cu 50%.

Ordinul a venit la scurtă vreme după o întâlnire de aproximativ trei ore între oficiali ruși și americani și cu două zile înainte de ultimatumul pe care Trump l-a dat Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina.

Trump a amenințat că va impune „tarife secundare” de până la 100% țărilor care cumpără bunuri - în principal energie - din Rusia, dacă președintele Vladimir Putin nu încetează rapid ostilitățile din Ucraina.

Reacții au venit și de la Kremlin. Președintele rus Vladimir Putin a confirmat joi, un interes reciproc pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, în schimb a estimat că încă nu sunt întrunite condițiile pentru a se întâlni direct cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Interesul a fost manifestat de ambele părți” pentru o întâlnire cu Trump, a spus Putin în fața presei la Moscova.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou o întâlnire cu omologul său rus, cu sau fără prezenţa liderilor unor state terţe, şi a insistat de asemenea asupra unei încetări a focului înaintea unor discuţii mai aprofundate pentru încheierea conflictului.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, a explicat pentru „Adevărul” semificația tarifelor impuse Indiei și posibilele rezultate ale unei întâlniri Trump-Putin.

Trump va negocia în continuare cu India

Adevărul: Cum interpretați aceste sancțiuni impuse Indiei de către Trump – taxe vamale care au ajuns la 50%?

Sergiu Mișcoiu: Sunt mai multe aspecte care țin, în primul rând, de strategia lui Donald Trump. După decizia privind sancționarea suplimentară a Indiei prin mărirea cu încă 25% a taxelor vamale - care erau deja de 25% - ajungând la un total de 50%, Trump a dat o declarație conform căreia vor mai fi negocieri și această taxă, care se aplică în 21 de zile, va avea probabil soarta altor taxe anunțate care, în urma unor negocieri bilaterale, va fi modificată în sensul, desigur, al reducerii.

Strategia lui Trump a fost de la început aceasta. A văzut că a negociat exact în același fel cu mai multe state din lumea întreagă, începând de la Uniunea Europeană până la state cu care avea relații ceva mai ostile și speranța sa este că India se va plia pe o poziție mai apropiată de Statele Unite ale Americii, tocmai fiindcă modul în care Trump încearcă să gestioneze relațiile internaționale este unul bazat pe intimidare, pe impunerea condițiilor și negociere de ultim moment.

Această strategie, funcționând cu alte state, o aplică și în cazul Indiei.

De ce a ales India și nu alt stat?

Sunt trei lucruri, să spunem, care l-au vexat pe Trump în mod particular în ceea ce privește India.

O dată, spre deosebire de primul mandat în care între el și Narendra Modi exista o relație de colaborare, acest al doilea mandat a fost umbrit de un prim episod, cel în care Trump s-a auto-intitulat moderatorul negocierilor de pace dintre India și Pakistan asupra noului val de violențe de frontieră din Cașmir, iar premierul indian a remarcat, în mod oarecum malițios, că nu îi se datorează lui Trump această pacificare, ci negocierilor bilaterale dintre Pakistan și India. Acesta este primul lucru care l-a supărat pe Donald Trump.

Al doilea element este legat de tentativa de apropiere dintre India și China, țară cu care India avea relații istorice defavorabile - competiție regională, plus diferende de frontieră, plus diferende legate de folosirea resurselor de apă din regiunea frontalieră himalayană. A existat o apropiere între China și India după ce Trump a început să arunce cu taxe în mod nediferențiat și asupra Chinei, și asupră a Indiei. Și această apropiere poate să se concretizeze prin participarea oficialilor indieni la un summit bilateral cu China și la diverse alte evenimente internaționale după o pauză destul de lungă, ceea ce desigur și sub auspiciile BRICS ar putea reprezenta pentru Statele Unite ale Americii o amenințare percepută ca atare de Donald Trump.

Și al treilea element, desigur, este acela că, în ciuda avertismentelor pe care Trump le-a dat Indiei, țara a continuat să importe direct și indirect hidrocarburi din Rusia, la un preț preferențial. Rusia fiind nevoită să exporte în acele țări care nu aplică sancțiuni internaționale, iar India fiind nevoită să își asigure necesarul de energie pentru o populație de 1,4 miliarde de locuitori.

Rusia profită de această nevoie a Indiei de hidrocarburi pe care nu și le permite a fi mai scumpe. Iar Statele Unite, în repetate rânduri, au avertizat India să înceteze aceste raporturi comerciale cu Rusia. Faptul că relațiile comerciale au continuat l-a determinat pe Trump să ia decizia aceasta a impunerii unor taxe foarte crescute.

Practic, numai Brazilia mai are taxe de 50% impuse de Statele Unite și chiar și acolo lucrurile sunt într-o anumită negociere. Însă, într-adevăr, cele două state - Brazilia și India - doi membri proeminenți BRICS cu care SUA aveau relații ceva mai bune anterior comparativ cu celelalte state din BRICS, adică Africa de Sud, China și Rusia, sunt în felul acesta aspru sancționate.

După India urmează și alte state

Trump a mai menționat la conferința de presă de miercuri că urmează și alte țări să fie sancționate. Vor urma să fie sancționate și alte țări?

E o strategie mai degrabă de negociere, de impunere a unor sancțiuni vamale care până la urmă vor fi renegociate și vor duce la o echilibrare relativă a balanței comerciale a Statelor Unite, fără ca nivelul taxelor să ajungă la un nivel foarte ridicat.

SUA va mai putea proceda în acest fel și cu alte state. Strategia aceasta de a negocia bilateral și de a impune asemenea tarife a fost oarecum câștigătoare, cel puțin așa o vede Trump pe moment. Prețurile produselor importate în SUA sunt tot mai mari și desigur va exista o presiune internă legată de degradarea condițiilor de viață din SUA, dar asta va fi ceva pe termen mai lung și situația va putea fi, într-un fel sau altul, temperată de creșterea producției industriale locale. Acesta este calculul lui Trump, în orice caz.

Putem să avem în continuare o strategie care să presupună anunțarea unor tarife mai ridicate, chiar implementarea lor cu termeni de execuție în luni sau săptămâni și utilizarea acelui termen tampon pentru a negocia cu statele în cauză.

Cel mai probabil scenariu în cazul Indiei este că se va ajunge la un acord și practic va renunța la petrolul rusesc?

India nu cred că poate renunța la petrolul rusesc fără costuri majore, pentru că este dependentă de aceste hidrocarburi. De oriunde altundeva le-ar cumpăra la un preț de piață cât de cât apropiat de cel „normal”, ar fi mult mai scumpe, și nu și-ar permite așa ceva. Astfel încât, eu cred că nu va renunța.

Deja în India sunt discuții legate de alte posibilități de a oferi Statelor Unite unele avantaje la schimb, însă, va fi imposibil să renunțe, cred, la importurile directe din Rusia fără o soluție miraculoasă.

„Trump s-a simțit umilit de atitudinea Rusiei”

Credeți că exemplul acesta pe care îl dă Trump cu India va determina alte state să reducă sau să renunțe la comerțul cu Rusia?

Este un avertisment pentru alții care nu au anvergura Indiei și au o capacitate mai mică de a rezista unor sancțiuni de acest tip provenite din Statele Unite ale Americii.

Însă, în același timp, este și un semn, aș zice eu, că Trump s-a trezit un pic în ceea ce privește relația cu Rusia. De la prietenul său Vladimir, căruia îi servea aproape Ucraina pe tavă, criticându-l pe Zelenski că nu negociază suficient, a realizat că se află într-o competiție de tip război rece cu Rusia și în felul acesta sancționarea aliaților, partenerilor Rusiei pare să facă parte dintr-o strategie de repliere a Statelor Unite înspre lumea occidentală, spre alianțele tradiționale.

Era de anticipat o asemenea evoluție, însă problema, așa cum știm cu Donald Trump, este că evoluția sa nu este constantă. Ea poate să meargă de pe un aliniament pe altul, fără să țină seama neapărat de realitatea geopolitică propriu-zisă. Și deci putem avea în viitor, în continuare, surprize din acest punct de vedere.

Este acesta un semn că Trump a început să-și asume războiul din Ucraina drept un război personal?

S-a simțit umilit de atitudinea Rusiei, care se joacă cu avertismentele de trei săptămâni ale SUA, care au devenit, de fapt, avertismente de trei luni, cumulate până acum, poate chiar mai mult. A înțeles că Rusia trage de timp, că folosește toate mijloacele pentru a-și întări poziția și că până la urmă Trump, cum s-ar spune în popor, a fost luat de fraier de către Vladimir Putin, folosindu-i orgoliul nemăsurat, acelea de a dori să devină pacificator. Acum, realizând această situație, este ceva mai conștient că interesele Statelor Unite nu pot să fie convergente cu cele ale Rusiei.

Rezultatul întâlnirii dintre Trump și Putin

Vineri, 8 august, se împlinește unul dintre ultimatumurile date de Trump lui Putin privind ajungerea la un armistițiu. Ce credeți că se va întâmpla?

Cred că Trump va folosi acest pretext pentru a propune noi sancțiuni pentru Rusia, va avea un ton mai dur decât cel folosit anterior, și episodul indian, ca să-i spunem așa, în relația cu Rusia este cât se poate de elocvent, însă evident că marja de manevră a Statelor Unite nu este foarte mare în continuare în aceste condiții și presiunile pe care le poate face asupra Rusiei pot merge doar în direcția aceasta a obligării Rusiei să mai simuleze negocieri și armistiții în continuare, fără ca acestea să fie urmate concludent de rezultate.

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a confirmat că Vladimir Putin și-a exprimat dorinţa de a se întâlni cu preşedintele Trump, iar acesta e deschis la o întâlnire atât cu preşedintele Putin, cât şi cu preşedintele Zelenski. Ce credeți că se va întâmpla la această întâlnire?

E o manieră a Rusiei de a justifica neîncheierea armistițiului în termenul dat de SUA. E posibil ca întâlnirea să se producă mai târziu, după negocieri prealabile, și să nu se soldeze cu niciun mare rezultat palpabil.