O țară NATO, veriga slabă care a dus la vizita sefului CIA la Kremlin. Șantajul lui Putin: „Încetați să ajutați Ucraina, iar noi ne oprim unde suntem”

Vizita secretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova este legată de riscul unei noi mobilizări în Rusia și despre o posibilă încercare a Kremlinului de a „testa” NATO cu un atac limitat.

Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea NATO” Foto: FOTO X

Statele Baltice sunt expuse celui mai mare risc, iar Moscova are nevoie de o astfel de escaladare pentru a putea șantaja Occidentul.

 Vizita secretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova părea a fi unul dintre principalele mistere politice ale ultimelor zile. Un avion de transport militar american, câteva ore de negocieri cu ușile închise, o cerere adresată Ucrainei de a nu ataca Moscova - și o lipsă aproape completă de explicații oficiale cu privire la motivul pentru care șeful serviciilor secrete americane a zburat personal în Rusia.

Acum au apărut două versiuni simultan, care sunt vizibil diferite una de cealaltă.

Președintele american Donald Trump a numit călătoria lui Ratcliffe „de rutină” și a negat chiar că ar fi asociată cu riscul unui război între Rusia și NATO. Întrebat direct despre posibile discuții privind amenințarea rusă la adresa Alianței, Iranului și mobilizarea din Rusia, președintele american a răspuns: „Niciuna dintre cele de mai sus”. Potrivit acestuia, Washingtonul urmărește în primul rând să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, iar călătoria în sine ar putea face parte din aceast plan.

Cu toate acestea, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu scopul călătoriei, relatează o poveste complet diferită: unul dintre principalele obiective ale lui Ratcliffe a fost să avertizeze Moscova cu privire la inadmisibilitatea atacării țărilor NATO.

Conform publicației, vizita a avut loc pe fondul unor noi evaluări ale serviciilor secrete americane. Washingtonul sugerează că, în următorii ani, Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea NATO” nu neapărat cu un război major, ci cu un atac limitat - unul care le-ar pune aliaților o alegere dificilă.

Scenariile pot varia de la un atac cibernetic la scară largă sau un sabotaj până la o invazie terestră la scară mică. Statele baltice sunt considerate una dintre cele mai probabile ținte într-un astfel de caz.

Și aici se pune principala întrebare: Kremlinul nu trebuie neapărat să lanseze o invazie la scară largă pentru a testa NATO. Mult mai periculos ar putea fi un scenariu în care Rusia creează în mod deliberat o criză limitată - și vede dacă Statele Unite și statele europene sunt pregătite să aplice efectiv principiul apărării colective de dragul câtorva kilometri de teritoriu al aliatului atacat, sabotat sau alt incident pe care Moscova va încerca să-l lase în „zona gri”.

Un factor suplimentar în astfel de calcule ar putea fi starea arsenalelor occidentale. Potrivit WSJ, stocurile unor muniții de importanță critică s-au epuizat din cauza livrărilor la scară largă către Ucraina și a cheltuielilor din timpul războiului cu Iranul. La Moscova, acest lucru ar putea fi văzut ca o posibilă fereastră de vulnerabilitate pentru Occident.

În același timp, semnalele oficiale legate de călătorie rămân deliberat vagi. Kremlinul a declarat doar că „stabiliește contacte între serviciile de securitate”. Trump însuși asociază vizita în primul rând cu dorința de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Iar surse americane pentru WSJ vorbesc despre un avertisment adresat Moscovei cu privire la NATO.

Așadar, întrebarea nu este doar ce a spus de fapt directorul CIA la Moscova. Mult mai important este motivul pentru care SUA vorbesc în același timp despre o posibilă nouă mobilizare în Rusia și despre riscul ca Putin să încerce să „testeze” puterea NATO.

În acest context, atrage o atenție deosebită regiunea Kaliningrad, o enclavă rusească din apropierea granițelor Alianței, în jurul căreia s-au construit de mult timp cele mai periculoase scenarii de potențială escaladare între Rusia și Occident.

Ce s-ar putea afla în spatele vizitei șefului CIA

Analistul militar ucrainean Dmitri Snegirev atrage atenția: Rusia se pregătește pentru o nouă mobilizare de aproximativ o lună. Aceste date nu au fost anunțate public de serviciile secrete.  

Ulterior, informațiile despre o posibilă mobilizare în Federația Rusă au fost confirmate la nivelul autorităților ucrainene. Potrivit lui Snegirev, au fost două valuri de câteva sute de mii de oameni fiecare. Acum, estimări similare au apărut în rapoarte despre datele serviciilor secrete americane.

Expertul consideră însă că mobilizarea în sine nu explică vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova. Cu o zi înainte, în regiunea Kaliningrad din Federația Rusă aveau loc exerciții legate de antrenamentul de mobilizare, iar locația desfășurării acestora, în opinia sa, ar fi putut atrage o atenție specială din partea Washingtonului.

Kaliningrad și Coridorul Suwałki

Snegirev consideră aceste exerciții ca un element de presiune asupra NATO. Regiunea Kaliningrad este separată de teritoriul principal al Federației Ruse, iar între aceasta și Belarus se află Coridorul Suwałki - o secțiune a teritoriului Poloniei și Lituaniei, care are o importanță strategică pentru Statele Baltice.

Potrivit expertului, activitatea militară demonstrativă de la Kaliningrad ar putea fi un semnal al unei posibile reveniri a Rusiei la scenariul creării unei conexiuni terestre cu Belarus, ceea ce ar însemna o ciocnire directă pe teritoriul NATO.

În același context, Snegirev plasează declarațiile lui Lukașenko conform cărora Belarus și Rusia stau „umăr la umăr” în fața amenințărilor externe. În opinia sa, este vorba în primul rând despre Polonia și Țările Baltice.

„Statele Unite au analizat aceste două fapte, le-au compilat și au primit un răspuns. Prin urmare, vizita șefului CIA este un avertisment adresat Federației Ruse cu privire la caracterul indezirabil al tuturor acestor procese”, declară Snegirev pentru Focus.

Dar aici se pune o întrebare fundamentală: este Rusia astăzi capabilă nu doar să amenințe NATO, ci să desfășoare efectiv o operațiune militară limitată împotriva uneia dintre țările Alianței?

Observatorul militar-politic al grupării Rezistența Informațională din Ucraina, Oleksandr Kovalenko, consideră că Rusia are deja o astfel de oportunitate. În același timp, riscurile pentru diferite state NATO, conform evaluării sale, diferă semnificativ.

„Dacă vorbim despre probabilitatea unui atac asupra Poloniei, aceasta este minimă. Și în Finlanda, este minimă. Dacă vorbim despre Estonia, este peste medie”, declară Kovalenko pentru Focus .

El consideră Estonia una dintre cele mai vulnerabile zone. Granița sa estică se învecinează cu regiunile Leningrad și Pskov din Federația Rusă, unde, potrivit expertului, este deja concentrat un număr semnificativ de forțe rusești. Mai mult, vorbim despre unități dotate cu tancuri, vehicule blindate și artilerie, și nu doar despre grupuri de asalt de infanterie, pe care Rusia le folosește activ pe frontul din Ucraina.

Kovalenko consideră Marea Baltică un risc separat. Conform evaluării sale, Rusia are capacitățile atât de a ataca teritoriul Estoniei din această direcție, cât și de a desfășura o operațiune amfibie limitată pe coasta sa de nord.

Și aici subiectul unei posibile noi mobilizări capătă un alt sens. Dacă Kremlinul va opta pentru o reaprovizionare la scară largă a armatei, resursa suplimentară ar putea fi folosită nu doar pentru războiul împotriva Ucrainei.

„Rusia se poate mobiliza nu doar pentru a satura frontul din Ucraina cu resurse umane, ci și pentru a crea o rezervă de 50-100 de mii de oameni pentru o astfel de operațiune împotriva Estoniei. Atunci probabilitatea devine nu doar peste medie, ci extrem de mare”, consideră Kovalenko.

Nu un război mare cu NATO, ci șantaj

Există un punct comun în evaluările celor doi experți: o potențială escaladare împotriva NATO s-ar putea să nu fie un scop în sine pentru Kremlin, ci o modalitate de a crește brusc miza în confruntarea cu Occidentul.

Snegirev numește activitatea demonstrativă a Rusiei o posibilă „scurgere controlată” - un scenariu pe care Moscova îl prezintă în mod deliberat Washingtonului. În opinia sa, semnalul condiționat ar putea consta într-o încercare de negociere: Rusia nu extinde războiul în Polonia și statele baltice, iar SUA sporește în schimb presiunea asupra Kievului în ceea ce privește condițiile pentru încheierea războiului și concesiile teritoriale.

Kovalenko nu crede nici că Putin, într-un astfel de scenariu, ar viza un război la scară largă cu întreaga Alianță.

Potrivit acestuia, Rusia nu trebuie să „meargă la Berlin sau la Bruxelles”. Un atac limitat ar putea fi conceput în principal pentru efect psihologic și politic — pentru a le demonstra europenilor că războiul nu mai este undeva departe, în Ucraina, ci direct pe teritoriul UE și NATO.

Expertul sugerează că Putin ar putea folosi distrugerile și victimele inițiale pentru a șantaja puterile occidentale.

„Încetați să ajutați Ucraina, iar noi ne oprim unde suntem. Aceasta este poziția”, explică Kovalenko posibila logică a Moscovei.

Calculul într-un astfel de scenariu nu s-ar baza pe o victorie militară asupra NATO — capacitățile Alianței depășesc semnificativ pe cele ale Rusiei — ci pe șocul primelor zile ale conflictului, teama de o escaladare suplimentară și o divizare politică între aliați.

Cum poate reacționa Washingtonul?

Snegirev consideră că principala pârghie americană este presiunea economică și militar-politică. Aceasta include posibila înăsprire a sancțiunilor nu doar împotriva Federației Ruse, ci și împotriva statelor și companiilor care ajută Moscova să câștige bani din exporturile de energie sau să ocolească restricțiile tehnologice.

Un alt semnal ar putea fi extinderea capacităților Ucrainei de a ataca infrastructura energetică și de rafinare a petrolului din Rusia.

Adică, ar putea încerca să facă o alegere simplă în fața Kremlinului: fie reduce miza și trece la negocieri reale, fie prețul continuării războiului crește.

„Această abordare este tipică stilului lui Trump - dură și oarecum «cowboy». Vizita neașteptată a directorului CIA la Moscova ar putea fi doar un element dintr-un joc mult mai amplu: Washingtonul încearcă simultan să prevină o nouă escaladare împotriva NATO, să pună presiune pe Rusia în ceea ce privește războiul din Ucraina și să înțeleagă cât de departe este de fapt pregătit să meargă Kremlinul”, consideră Snegirev.