VIDEO Cenzură la CNN: De ce a refuzat postul TV să difuzeze un documentar despre regimul opresiv din Bahrain

Protest împotriva guvernului de la Bahrein FOTO Reuters

Spre sfârşitul lui martie a anului 2011, odată cu răspândirea Primăverii Arabe, CNN a trimis o echipă de patru jurnalişti în Bahrain pentru realizarea unui documentar despre cum folosesc activiştii democraţi internetul şi mediile sociale. Împreună cu Amber Lyon, jurnalistă de investigaţie la CNN, echipa a petrecut opt zile în regatul protejat de Statele Unite.

Când a ajuns echipa CNN, multe dintre sursele care fuseseră de acord să vorbească se ascundeau sau dispăruseră. Oponenţii regimului pe care i-au intervievat erau apoi acuzaţi, la fel şi cetăţenii de rând. Nabeel Rajab, coordonatorul activiştilor pentru drepturile omului, a fost pus sub acuzare la scurt timp după ce a fost intervievat de echipa CNN. Casa unui doctor care a prezentat satul său echipei şi a aranjat întâlniri cu oponenţii Guvernului, a fost arsă din temelii, relatează publicaţia britanică „The Guardian“. Un intermediar local a fost arestat la 10 zile după ce a colaborat cu jurnaliştii americani.

Echipa a fost reţinută violent de agenţii regimului în faţa casei activistului Nabeel Rajab. Când s-au întors în Statele Unite ei, au povestit ce li s-a întâmplat în detaliu. 

Apromativ 20 de bărbaţi înarmaţi cu măşti negre de ski au sărit din taburi şi apoi au îndreptat mitraliere spre jurnalişti, forţându-i să stea la pământ. Forţele de securitate ale regimului le-au confiscat camerele, le-au şters pozele şi filmările, apoi i-au reţinut şi i-au interogat timp de şase ore.

Experienţa lui Amber Lyon a şocat-o, dar a îmbărbătat-o în acelaşi timp. În dimineaţa de după reţinere, ziarele din Bahrain erau pline de articole despre incidentul în care era implicată şi care conţineau, după spusele ei, „făcături ale Guvernului“.

„M-am simţit obligată să arăt lumii că sursele noastre, care şi-au riscat viaţa să vorbească cu noi, au fost puse în pericol“, povesteşte Amber Lyon, fosta jurnalistă de investigaţii la CNN.

Un proiect costisitor, dar slab promovat

Costul total al documentarului, numit în prealabil „iRevolution: Online Warriors of the Arab Spring“ („iRevolution: Luptătorii online ai Primăverii Arabe“), a fost cu 100.000 de dolari peste bugetul propus, fiind o sumă destul de mare atribuită unui documentar de o oră. Partea realizată de Lyon şi echipa ei a constituit doar 13 minute din documentar. Acel segment, disponibil acum pe YouTube, reprezintă o serie de reportaje agresive şi ferme, care prezintă regimul într-o lumină foarte negativă.

Activiştii i-au povestit jurnalistei cum au fost torturaţi de forţele guvernamentale. Ea a vorbit şi cu oficiali ai Guvernului, ce justificau încarcerarea activiştilor. Sunt prezentate imagini cu forţele regimului care împuşcau demonstranţi şi arestări în masă ale protestatarilor. Pe scurt, materialul prezentat la începutul lui 2011 de CNN a prezentat unul dintre cele mai complete reportaje despre o revoltă înăbuşită brutal de un regim susţinut de americani.

Pe 19 iunie 2011, la 20.00, CNN din Statele Unite a difuzat pentru prima şi ultima oară documentarul „iRevolution“.

Programul a primit numeroase disctincţii, inclusiv o medalie de aur în cadrul festivalului din New Jersey „Best TV and Films“. Pagina de Facebook „Thank you Amber Lyon,CNN reporter | From people of Bahrain“, creată de activiştii din Bahrain, are 8.000 de likeuri. 

În ciuda acestor distincţii şi a pericolelor la care s-au expus proprii jurnalişti şi sursele interogate, CNN International nu a mai difuzat documentarul. Chiar şi după numeroasele cercetări şi plângeri primite de la angajaţii CNN, documentarul nu a fost difuzat nici până în ziua de azi şi nici nu a fost dată o explicaţie pentru acest lucru.

De ce a refuzat CNN să difuzeze „iRevolution“ 

CNN International (CNNi) este unul dintre cele mai vizionate canale de ştiri în limba engleză, în Orientul Mijlociu. Refuzând să difuzeze documentarul, executivii reţelei s-au asigurat că acesta nu va fi văzut la televizor de cei din Bahrain şi de nimeni din regiunea respectivă.

Un angajat mai vechi al postului a descris materialul TV ca fiind „o poveste internaţională scumpă despre Primăvara Arabă“. Pentru că documentarul era deja plătit de CNN,  era normal ca el să fie transmis pe post, deci „nedifuzarea lui este de natură îndoielnică“.

„Targetul documentarului a fost audienţa internaţională“, comentează Amber Lyon.

Refuzul CNN de a difuza documentarul a iscat un scandal între producători şi reporteri, care o împingeau pe Lyon să vorbească despre acest subiect.

Explicaţia CNN

„Documentarul a fost realizat pentru CNN SUA. Deşi nu a fost difuzat în totalitate pe CNN International, au fost transmise anumite părţi. Această diferenţă de transmitere a conţinutului este o practică obişnuită pe platformele noastre, deciziile fiind pur editoriale. CNN International a difuzat peste 120 de materiale cu Bahrain în ultimele şase luni, multe dintre ele având un ton critic“, a fost poziţia CNN, potrivit „The Guardian“.

Lyon susţine că relaţia dintre regimul din Bahrain şi CNNi a început să iasă la iveală când a venit vorba de „iRevolution“. După ce s-a întors din Bahrain, Lyon a apărut la CNN de câteva ori că să povestească despre deţinerea ei de către forţele de securitate şi despre brutalitatea regimului împotriva propriilor cetăţeni.

Drept răspuns, ofiţerii de presă ai regimului s-au plâns în repetate rânduri la CNNi de modul în care a transmis Lyon din Bahrain.

„Devenise o glumă în birou: iar a sunat Bahrain să se plângă de tine“, îşi aminteşte Lyon. Apoi jurnalista a fost îndemnată de CNN să introducă în documentar şi poziţia Bahrainului cu privire la violenţele regimului, deşi ştia că declaraţiile oficiale nu avea fundament.

„Nu-mi venea să cred că CNN mă pune să introduc în documentarul meu ceea ce ştiam că sunt minciuni de-ale guvernului din Bahrain“, spune jurnalista.

Campania de PR de 25 de milioane de euro a Bahrainului

În timp ce poveştile negative despre violenţele regimului creşteau, Bahrain a pus la punct o campanie costisitoare de relaţii publice pentru a-şi îmbunătăţi imaginea.

Potrivit „Bahrain Watch“, regimul a cheltuit 25 de milioane de euro pentru campania de relaţii publice, numai de la începutul Primăverii Arabe, din februarie 2011.

Unul dintre cele mai mari contracte ale regimului a fost cel cu firma de PR din Washington „Qorvis Communications“. Potrivit publicaţiei „Time“, firma lucra şi pentru cel mai apropiat aliat al  Bahrainului, regimul saudit, şi „are o ramură dedicată reabilitării reputaţiei guvernelor, un serviciu la mare căutare de la începutul Primăverii Arabe“.

După ce Lyon s-a întors din Bahrain, CNN nu a mai avut corespondenţi care să transmită regulat reportaje cu situaţia de acolo. Jurnalista a cerut să se întoarcă acolo pentru a transmite, dar a fost refuzată.

În martie 2012, Lyon a fost dată afară de la CNN, în cadrul unei strategii de externalizare a departamentului ce realiza documentare de investigaţie. Lyon, care acum lucrează la o carte, a început în august să facă referiri la documentarul ei pe contul de Twitter, unde o urmăresc mai mult de 20.000 de oameni.

Pe 16 august a scris despre refuzul CNNi de a difuza documentarul şi a adăugat că „cenzura a fost devastatoare pentru echipă şi activiştii care şi-au riscat viaţa ca să-şi spună povestea“.

În ziua următoare, un reprezentant al marelui trust de presă l-a sunat pe agentul jurnalistei, ameninţând că Lyon nu-şi va mai primi salariile compensatorii şi nici beneficiile de asigurare dacă mai vorbeşte public despre această problemă sau dacă mai aduce acuzaţii la adresa CNNi.

Lyon susţine că nu a semnat niciun acord de confidenţialitate cu CNN, iar despre banii pe care-i mai are de primit de la postul de televiziune spune că „i se par bani murdari“ şi oferiţi pentru a păstra tăcerea. „Am intrat în jurnalism ca să fac dezvăluiri, nu să ajut să maschez fărădelegile şi nu sunt dispusă să tac, chiar dacă o să-mi pierd banii“, a mai spus Amber Lyon.