Un 'Cernobîl' la Moscova, evitat in extremis

Explozia violentă produsă în noaptea de 9 spre 10 mai la o conductă de gaze din Moscova - care a provocat cel mai important incendiu în capitala rusă de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o înălţime a flăcărilor de 200-300 de metri - a avut drept una din cauze sudura incorectă şi absenţa tubului de protecţie.

Acestea sunt unele din concluziile anchetei oficiale, însă Procuratura Generală a Rusiei nu a deschis până în prezent un dosar penal în cazul incidentului ale cărei consecinţe ar fi putut fi devastatoare.

Primarul Moscovei, Iuri Lujkov, a explicat dificultatea atribuirii unei responsabilităţi directe: ' Nu pot să răspund în deplină cunoştinţă de cauză la întrebarea de ce această conductă a fost sudată în 1976 fără respectarea tuturor normelor', indicând că într-un anumit loc diametrul conductei a fost micşorat de la 1 metru până la 70 de centimetri, fapt care a creat premise pentru creşterea presiunii şi a condus la explozie, potrivit Agerpres.

În urma violentului incendiu, cea mai afectată de flăcări a fost clădirea Institutului de cercetări în domeniul fizicii şi chimiei 'L.I. Karpov'. După cum relatează Interfax, în subsolul acestei instituţii se află o cantitate importantă de cobalt, o substanţă radioactivă extrem de periculoasă.

Dacă flăcările s-ar fi extins la subsolul clădirii, "un al doilea Cernobîl ar fi fost greu de evitat, întrucât emisiile de cobalt sunt mortale pentru om", a estimat un expert care a preferat anonimatul.

În urma acestui incident, cinci persoane au fost spitalizate cu arsuri grave. Incendiul a afectat patru clădiri şi peste 100 de autovehicule, provocând prejudicii localnicilor de circa 500.000 de ruble.