SUA au efectuat noi lovituri asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit armatei

Bombardamentele au avut loc după ce rebelii houthi au amenințat cu represalii și după ce o rachetă balistică anti-navă a fost trasă asupra unei nave în Marea Roșie.

Distrugătorul american USS Carney

SUA au efectuat noi lovituri în Yemen, la o zi după ce un prim raid a declanșat proteste în masă în capitala țării, iar alte țări din Orientul Mijlociu și-au exprimat îngrijorarea că atacurile ar putea declanșa noi tulburări în regiune, scrie The Guardian.

Lovitura, efectuată de nava americana de război USS Carney la începutul zilei de sâmbătă, a vizat un amplasament radar al rebelilor houthi din Yemen și a fost o "acțiune de urmărire" a unei ținte "asociate cu loviturile efectuate pe 12 ianuarie, menite să diminueze capacitatea Houthi de a ataca navele maritime", a precizat armata americană într-o declarație pe Twitter.

Loviturile suplimentare au avut o amploare mult mai mică decât cele din noaptea precedentă - care au lovit aproape 30 de locații - a declarat un oficial american pentru postul de televiziune CNN.

Presa oficială a militanților susținuți de Iran a declarat anterior că a fost lovită baza aeriană Al-Dailami din Sanaa, capitala Yemenului, controlată de rebeli.

Anterior, vineri, directorul Statului Major interarme al SUA, generalul de corp de armată Douglas Sims, a declarat jurnaliștilor că rebelii au lansat o rachetă balistică anti-navă ca represalii la loviturile de joi seară, dar că aceasta nu a lovit nicio navă.

"Toate interesele americano-britanice au devenit ținte legitime" pentru rebelii houthi în urma loviturilor, a declarat Consiliul politic suprem al rebelilor, în timp ce Hussein al-Ezzi, ministrul adjunct de externe al rebelilor, a declarat că SUA și Marea Britanie trebuie "să se pregătească să plătească un preț greu".

Cinci persoane au fost ucise și șase rănite în ofensiva de joi seară, despre care rebelii au declarat vineri că a vizat 73 de situri din capitala Sana'a, din jurul orașului portuar Hodeidah și din alte trei regiuni. Marea Britanie și SUA au apărat atacurile, care au marcat o escaladare majoră a crizei din Orientul Mijlociu declanșată de războiul dintre Israel și Gaza, dar liderii din regiune le-au condamnat pentru că au inflamat tensiunile într-un climat deja instabil.

O mulțime vastă de oameni care fluturau steaguri yemenite și palestiniene și scandau "moarte Americii, moarte Israelului" s-a adunat în piața centrală din Sana'a pentru a protesta față de bombardamentele occidentale, iar alte proteste au avut loc în cel puțin alte două orașe importante din zonele controlate de Houthi din țară.

Yahya Sare'e, un purtător de cuvânt al armatei houthi, a acuzat "inamicul americano-britanic" că a lansat o agresiune brutală "ca parte a sprijinului său pentru continuarea crimei israeliene în Gaza". Intervenția "nu va rămâne fără răspuns și nepedepsită", a declarat el.

Vineri seară târziu au apărut informații de la Operațiunea de comerț maritim din Marea Britanie, potrivit cărora o rachetă a fost trasă asupra unei nave anonime la 90 de mile marine la sud-est de Aden, în Yemen. Racheta a aterizat la 400-500 de metri de navă și nu au fost raportate pagube.

Vineri, SUA au declarat că 28 de locații au fost lovite în loviturile inițiale, folosind peste 150 de muniții, în timp ce Royal Air Force din Marea Britanie a bombardat două locații, o campanie de bombardamente de amploare menită să oprească un val de atacuri Houthi asupra transportului maritim în sudul Mării Roșii, care a perturbat comerțul mondial și a amenințat cu creșterea inflației.

"Știu că am degradat capacitatea [rebelilor]", a declarat generalul-locotenent Douglas Sims. "Nu cred că ar fi capabili să execute în același mod în care au făcut-o zilele trecute. Dar vom vedea".

Într-o scrisoare adresată Congresului, președintele Joe Biden a declarat că a ordonat loviturile pentru a proteja personalul american și pentru a perturba capacitatea rebelilor de a efectua viitoare atacuri în Marea Roșie, avertizând: "Statele Unite sunt pregătite să ia măsuri suplimentare, după cum este necesar și adecvat, pentru a face față altor amenințări sau atacuri".

Premierul britanic, Rishi Sunak, a declarat în timpul unei vizite la Kiev că, în opinia sa, atacurile au reprezentat "o acțiune necesară, proporțională și țintită" care a reușit să degradeze cu succes capacitatea militară a rebelilor.

Bombardamentele au fost justificate pentru că rebelii houthi descurajau transportul maritim comercial să folosească această cale navigabilă internațională intens circulată, a declarat Sunak. "Oamenii nu pot acționa astfel cu impunitate și de aceea, împreună cu aliații, am decis să întreprindem această acțiune", a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, a declarat pentru MSNBC că atacurile aeriene au urmărit să vizeze capacitatea rebelilor de a stoca, lansa și ghida rachete și drone și a insistat că bombardamentele din Yemen nu au fost escaladate.

"Nu căutăm un conflict cu Iranul. Nu căutăm o escaladare și nu există niciun motiv pentru ca aceasta să escaladeze dincolo de ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile", a declarat el, deși a cerut Iranului să înceteze să îi mai sprijine pe Houthis ajutându-i să le furnizeze rachetele și dronele folosite în Marea Roșie.

Secretarul britanic al apărării, Grant Shapps, a declarat, de asemenea, că Iranul ar putea detensiona tensiunile. Întrebat care este mesajul său pentru Teheran într-un interviu pentru Telegraph, acesta a spus: "Trebuie să-i faceți pe rebelii houthi, pe alții care acționează ca proxy pentru voi, Hezbollahul libanez sunt exemple evidente, [și] pe unii din Irak și Siria, trebuie să faceți ca aceste diferite organizații să înceteze și să se retragă, pentru că noi, lumea, nu mai avem răbdare".

Experții au avertizat, totuși, că bombardamentele occidentale, deși se află la limita superioară a intervalului așteptat, ar fi puțin probabil să îi descurajeze pe rebeli să încerce o formă de represalii, riscând, la rândul lor, alte atacuri aeriene împotriva uneia dintre cele mai sărace țări din lume.

Fabian Hinz, expert în Orientul Mijlociu la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a declarat că amploarea loviturilor americane "în mod clar nu este simbolică", dar că "dacă ne uităm la dronele și rachetele pe care rebelii le-a folosit împotriva transportului maritim internațional, acestea sunt mobile și compacte, iar houthi sunt experți în a le ascunde".

Secretarul general al ONU, António Guterres, a făcut apel la toate părțile "să nu escaladeze" situația volatilă din Marea Roșie, a declarat vineri purtătorul său de cuvânt. Ulterior, Khaled Khiari, secretarul general adjunct pentru Orientul Mijlociu, a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU: "Asistăm la ciclul de violență care riscă să aibă repercusiuni grave în materie de securitate politică, economică și umanitară în Yemen și în regiune.

"Aceste evoluții din Marea Roșie și riscul de exacerbare a tensiunilor regionale sunt alarmante", a spus el.

Înainte de bombardament, liderul Houthi, Abdul-Malik al-Houthi, a declarat: "Orice atac american nu va rămâne fără un răspuns". Hinz a declarat: "Ei vorbesc ca și cum ar fi într-un război cu SUA și nu vor dori să se retragă din asta".

Agențiile umanitare s-au declarat alarmate de perspectiva unor noi lupte într-o țară care abia iese dintr-un război civil de nouă ani și au făcut apel la dezescaladare. Un purtător de cuvânt al Oxfam a declarat: "Situația umanitară din Yemen rămâne dezastruoasă, aproape 21 de milioane de persoane având nevoie disperată de alimente, apă și ajutoare vitale. Este vital ca pacea să fie restabilită și să se prevină alte suferințe".

Surse militare occidentale consideră că orice represalii ale Houthi ar viza cel mai probabil transportul maritim internațional, dar perspectiva ca grupul rebel să încerce să escaladeze și mai mult prin vizarea bazelor militare americane și britanice din jurul Peninsulei Arabe cu rachete cu rază medie de acțiune este deosebit de îngrijorătoare.

Rebelii houthi, care sunt susținuți de Iran, controlează nordul și vestul Yemenului. De la jumătatea lunii octombrie, aceștia au efectuat 27 de atacuri împotriva transportului maritim internațional în zona sudică a Mării Roșii, în ceea ce ei spun că este o campanie concertată pentru a viza navele cu legături israeliene în sprijinul Hamas din Gaza.

Cu toate acestea, multe dintre atacurile lor au fost îndreptate împotriva navelor comerciale fără legături cu Israelul, ceea ce a determinat SUA și o coaliție de aliați să trimită nave de război în Marea Roșie pentru a proteja căile de navigație, pentru a respinge navele de atac și pentru a doborî rachete și drone atunci când este necesar.

Casa Albă a declarat că Biden a decis să bombardeze ținte din Yemen marți, la scurt timp după ce houthii au atacat o flotă de nave de război americane și britanice cu 18 drone și trei rachete. După ce acel atac a fost respins, președintele american a ordonat armatei țării să răspundă, iar Sunak a decis să se alăture în curând.

Liderii din Orientul Mijlociu și-au exprimat îngrijorarea că atacurile riscă o nouă escaladare în regiune, într-un moment în care asaltul Israelului asupra Hamas din Gaza era în curs de desfășurare, iar tensiunile de la granița de nord a țării cu gruparea Hezbollah, susținută și ea de Iran, erau ridicate.

Cel mai vocal a fost Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, membră a NATO. "Este ca și cum ar aspira să transforme Marea Roșie într-o baie de sânge", a declarat el, acuzând SUA și Marea Britanie că acționează în mod disproporționat și indicând că se așteaptă ca rebelii să riposteze dând "răspunsul necesar în regiune".

Arabia Saudită, care este angajată în discuții de pace cu rebelii houthi, a declarat că monitorizează situația cu mare îngrijorare. Riadul a declarat: "Regatul subliniază importanța menținerii securității și stabilității în regiunea Mării Roșii, deoarece libertatea de navigație în această regiune este o cerință internațională".

Nicio altă țară nu a fost pregătită să participe la bombardamentul americano-britanic, deși a primit ajutor din partea Australiei, Bahrainului, Canadei și Olandei. Danemarca, Germania, Noua Zeelandă și Coreea de Sud au semnat o declarație de susținere a acțiunii, iar Franța a declarat că rebelii houthi sunt de vină pentru escaladarea situației.