Loviturile asupra rebelilor houthi riscă să aducă SUA cu un pas mai aproape de conflictul regional pe care a încercat să-l evite

Ordonând atacul asupra țintelor militare ale rebelilor houthi în Yemen președintele SUA a luat o decizie prin care riscă să pericliteze obiectivele principale ale politicii sale în Orientul Mijlociu, și anume prevenirea unui război regional mai amplu, scrie The Guardian.

Oficiali americani și ai țărilor aliate argumentează însă că Biden nu a avut altă opțiune, întrucât toate măsurile de până atunci - diplomația, canalele de comunicare, semnalele și chiar amenințările - au eșuat în a-i determina pe rebelii houthi să oprească atacurile asupra navelor comerciale în Marea Roșie și Golful Aden în semn de solidaritate cu gruparea islamistă palestiniană Hamas aflată în război cu Israelul. Dimpotrivă, acestea s-au întețit, obligând navele să navigheze pe o rută ocolită.

Strategia SUA de a ține sub control situația pentru a preveni o escaladare în regiune a funcționat inițial - în ce privește convingerea Israelului de a nu ataca gruparea libaneză Hezbollah și apoi lansând o coaliție navală multinațională, pe 18 decembrie, care de altfel a și reușit să intercepteze cu succes majoritatea dronelor și rachetelor lansate de rebeli asupra navelor de transport care navigau prin Marea Roșie. Dar SUA și aliații cheltuiesc milioane de dolari pentru a respinge lovituri cu arme poate de câteva mii de dolari și în plus există mereu riscul ca o un singur proiectil tras de houthi să treacă de această protecție și să provoace un dezastru geopolitic sau chiar de mediu. De pildă, pe 13 decembrie, rachetele rebelilor au ratat la mustață un transport important de combustibil pentru avioane.

În plus, atacurile rebelilor au devenit din ce în ce mai îndrăznețe. În ajun de Anul Nou, rebeli în bărci rapide au lansat un asalt asupra navei container Maersk Hangzhou, determinând SUA să intervină cu elicoptere și să le scufunde, ucigând militanții de la bordul lor. În premieră, SUA se angajau în luptă directă cu rebelii houthi. După care, chiar a doua zi, Biden a luat și alte măsuri. Potrivit oficialilor din administrația prezidențială americană, președintele american a cerut diplomaților să găsească consens asupra unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU, a pledat pentru expansiunea coaliției navale și, simultan, a dispus începerea pregătirilor în vederea unui răspuns ofensiv, care a inclus o listă a țintelor militare potențiale ale houthi.

Biden a insistat pe 3 ianuarie să fie dat un ultim avertisment oficial, ceea ce SUA și 13 aliați au și făcut, emițând un comunicat prin care au avertizat că rebelii „vor fi responsabile de consecințe”, dacă continuă atacurile.

Avertismentul nu a dat roade; marți, rebelii  lansând unul din cele mai mari tiruri asupra navelor comerciale și forțelor navale conduse de SUA - 3 rachete și până la 20 de drone.

„De îndată ce atacul a fost respins, președintele și-a reunit din nou echipa de securitate națională și i s-au prezentat opțiuni militare în vederea unui un răspuns colectiv îcu parteneri apropiați”, a spus un înalt oficial al administrației.

Secretarul american aș apărării Lloyd Austin a luat parte la întrunire printr-o linie securizată de la Centrul Medical Militar Walter Reed, unde fusese internat. La final, Biden i-a dat undă verde pentru loviturile care urmau să fie lansate aproximativ 48 de ore mai târziu.

Ce se va întâmpla în continuare?

„Este vorba despre trimiterea unui mesaj, dar cred că întrebarea cheie este, dacă mesajul nu are ecou, atunci care este următorul pas pe care SUA și Marea Britanie îl au la dispoziție? Pur și simplu să bombardeze mai multe ținte?” se întreabă Gregory Johnsen, de la Institutul Statelor Arabe din Golf (Washington).

Oficialii administrației Biden au declarat joi seară că, dacă houthi nu pot fi descurajați, atunci se poate acționa în sensul că capacitățile lor ar fi degradate, sit-urile de rachete aruncate în aer, iar centrele de comandă distruse.

Johnsen a subliniat că Houthii sunt obișnuiți să reziste sub bombardamente puternice, asamblând o parte din rachete în subteran și desfășurând forțe în zone civile. „Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au bombardat Yemenul timp de câțiva ani și nu au putut să-i îngenuncheze pe houthi”, a subliniat Johnsen.

Loviturile SUA-Marea Britanie ar putea, în mod paradoxal, chiar să-i întărească pe houthi, susțin unii analiști, mărindu-le vizibilitatea în cadrul „axei de rezistență” condusă de Iran în ceea ce poate fi considerată o luptă existențială cu Israelul și Occidentul, și făcând pe această cale houthi un jucător global.

„Houthi așteaptă cu înfrigurare de 20 de ani să se angajeze în luptă cu America și Israelul. Din 7 octombrie încoace, au recrutat 45.000 de luptători pentru `bătălia cuceririi promise și a Jihadului sfânt””, a comentat Nadwa Dawsari, cercetător la Institutul pentru Orientul Mijlociu.

Riscul confruntării cu Iranul crește

Cea mai mare îngrijorare este însă că, în urma atacurilor de peste noapte, SUA, Marea Britanie și aliații lor sunt considerabil mai aproape de o confruntare directă cu Iranul.

„Iranul a fost implicat operațional în desfășurarea acestor atacuri”, a declarat un înalt oficial al administrației americane, joi seară. „Au furnizat informații și informații rebelilor. Ei le-au oferit capabilitățile pe care le-au folosit pentru efectuarea acestor atacuri.”

Oficialul a precizat că răspunsul politic al administrației va fi să  mențină campania de presiune economică și de izolare pe care SUA o duc de ani de zile împotriva Iranului. Dar orice efort de a reduce amenințarea Houthi la adresa navigației va necesita probabil mai mult de atât, inclusiv o acțiune militară agresivă pentru a împiedica rebelii să se reaprovizioneze cu arme, ceea ce ar presupune oprirea navelor care vin din Iran.