Schimbări în China şi în Coreea de Nord?

Motiv Kim Jong-Il, liderul nord-coreean, se află pentru a doua oară în acest an în vizită la marele vecin chinez. Vizita are loc pe fondul înmulţirii speculaţiilor privind succesiunea lui Kim Jong-Il, dar şi al unor lupte interne în cadrul Partidului Comunist Chinez.

Kim Jong-Il ar fi plecat ieri spre China, la bordul trenului său special, a anunţat agenţia sud-coreeană Yonhap, citând o sursă guvernamentală. Dacă Beijingul va confirma totuşi ştirea, ar fi pentru a doua oară în acest an când „conducătorul iubit" călătoreşte în marea ţară vecină. În mai, Kim a făcut o vizită de cinci zile în China, în cursul căreia s-a întâlnit cu preşedintele Hu Jintao.

Deocamdată, Ministerul chinez de Externe păstrează tăcerea asupra acestui subiect. China şi Coreea de Nord au obiceiul să nu confirme deplasările liderului nord-coreean decât după ce acesta a părăsit teritoriul chinez.

Această nouă vizită are loc în timp ce speculaţiile cu privire la succesiunea lui Kim Jong-Il se îndesesc. În vârstă de 68 de ani, Kim Jong-Il a fost victima unui atac cerebral în august 2008. Aflat la putere din 1994, el nu şi-a desemnat oficial un succesor, dar cei mai mulţi analişti menţionează preferinţa sa pentru cel de-al treilea fiu, Jong-Un. În opinia lor, Jong-Un ar putea fi desemnat moştenitor cu ocazia reuniunii delegaţilor partidului comunist din septembrie, a treia de acest tip de la înfiinţarea statului comunist, în 1948.

Reforma partidului comunist

Zilele trecute, numărul 2 al regimului de la Beijing, premierul Wen Jiabao, a lansat un mesaj mai puţin obişnuit pentru liderii comunişti chinezi. El a cerut reforma sistemului politic din China, în regim de urgenţă. În lipsa acesteia, a argumentat el, „rezultatele reformei economice vor fi anihilate". „Trebuie să rezolvăm problema concentrării excesive a puterii" şi „să permitem poporului să critice şi să controleze guvernul", a insistat Wen Jiabao.

Declaraţiile şocante făcute de Jiabao, care este potrivit sondajelor, cel mai popular lider chinez, intervin pe fondul provocărilor politice şi sociale, declanşate de creşterea economică, cu care se confruntă în prezent Partidul Comunist Chinez.

În opinia analistului Hu Xindou, de la Beijing Institute of Technology, „reforma politică" cerută de Wen Jiabao nu merge până la introducerea peste noapte a sistemului de vot universal în China, ci este o „timidă tentativă de democratizare" a partidului unic.

„Zone politice speciale"

Mesajul reprezintă totuşi „un avertisment lansat majorităţii conservatoare din PC, care se apropie tot mai mult de autoritarismul epocii Mao", explică Hu Xindou. Despre reformă politică s-a mai vorbit în China, în 2007, la ultimul congres al partidului. Atunci au existat voci care au cerut ca liderii locali ai partidului să fie aleşi, iar conducerea a promis că va da curs solicitării.

Ideea de a instaura aşa-numite „zone politice speciale", după experimentul „zonelor economice speciale" care au propulsat China la nivelul de azi, nu s-a concretizat însă. „De trei ani, tabăra celor care se opun reformelor sporeşte în număr. Actualii lideri politici tind să-şi protejeze propriile interese economice", apreciază Wang Guixiu, profesor la Şcoala de partid din Beijing.

Mulţi analişti cred că Wen Jiabao nu are prea mari şanse să-şi impună punctul de vedere. Fost „locotenent" de încredere al lui Zhao Ziyang, secretarul general al PC chinez care s-a opus represiunii din Piaţa Tiananmen, actualul premier a reuşit să supravieţuiască epurărilor politice, declanşate de regim, dar a rămas marcat politic. „Va trebui să aşteptăm anii 2020, pentru a vedea reforme democratice în China", e de părere sinologul Kerry Brown, de la institutul londonez Chatham House.