Protestele din Hong Kong s-au transformat într-o mişcare de sfidare a Chinei

Un protestatar flutura un steag colonial britanic in Parlamentul din Hong Kong FOTO AFP

În timp ce China încearcă să-şi intensifice controlul asupra Hong Kongului, protestatarii au adoptat noi strategii pentru a înfrunta guvernul susţinut de Beijing.

Ceea ce a început ca un protest faţă de o lege a extrădării s-a dezvoltat într-o bătălie pentru viitorul Hong Kongului - şi un caz rar de sfidare populară la adresa Chinei din ce în ce mai autoritare a preşedintelui Xi Jinping.

Pe 1 iulie, la aniversarea predării Hong Kongului de către britanici chinezilor, protestatarii au intrat cu forţa în clădirea Parlamentului, spărgâng geamurile şi răscolind prin inima administraţiei, în scene fără precedent, care au fost transmise în toate colţurile lumii. Ei susţin că atât felul în care şefa executivului Carrie Lam a gestionat legea propusă, cât şi răspunsul agresiv al poliţiei sunt cauzele schimbării de ton. 

După ce liderii Mişcării Umbrelelor din Hong Kong, din 2014 – ultima dată când în oraş s-au organizat proteste de amploare – au fost încarceraţi, protestatarii de astăzi s-au inspirat din faimosul citat al actorului din Hong Kong, Bruce Lee: „Fii apă, prietene.“ Este o aluzie la un fel de organizare iute, fără lideri, care are ecouri în alte mişcări din jurul lumii, inclusiv la Vestele Galbene din Franţa, protestele din Sudan, Primăvara Arabă şi Ocuparea Wall Street. Cum s-au organizat protestatarii din Hong Kong?

Leadership descentralizat

Prin contrast cu Mişcarea Umbrelelor, care avea lideri clari precum studentul activist devenit politician Joshua Wong, de această dată nu au apărut figuri de conducere. Organizatorii spun că aceasta este o decizie tactică. Înseamnă că Beijingul nu poate viza un anumit individ. „Ne-am învăţat lecţiile din Mişcarea Umbrelelor“, a declarat Wong pentru Financial Times, după ce a fost eliberat din închisoare, în urma implicării sale în protestele de pe 17 iunie 2014. „Această mişcare organică înseamnă că guvernul are acum de-a face cu şi mai multă incertitudine legată de paşii noştri următori“.

Grupuri ca Frontul Drepturilor Omului, care organizează de mult timp mitinguri anuale în Hong Kong, au primit multă atenţie din partea mass-mediei, deşi acestea subliniează că rolul lor este mai degrabă de a se asigura că acţiunile sunt legale şi sigure, decât de a fi vârful lăncii în proteste. „Atunci când unii oameni sugerează, spre exemplu, lucruri mai radicale, nu putem nici să-i încurajăm, nici să-i descurajăm“, a spus Bonnie Leung, organizatorul secund al grupului. Wayne Chan, organizatorul în vârstă de 29 de ani al Uniunii Studenţeşti de Independenţă care susţine independenţa Hong Kongului, este de acord cu lipsa liderilor în această mişcare, deşi recunoaşte că acest fapt poate încetini luarea de decizii.

Însă pentru autorităţi aceasta este o sursă de frustrare. „Chiar dacă guvernul vrea să ajungă la o înţelegere cu protestatarii, nu reuşeşte pentru că nu există nimeni care să reprezinte toţi protestatarii“, a spus Jasper Tsang, fostul preşedinte pro-Beijing al Consiliului Legislativ din Hong Kong. La o conferinţă de presă de la 4 dimineaţa, Lam a declarat că guvernul a suspendat deja pe termen nedefinit legea propusă, dar a adăugat că are „motive întemeiate“ să nu răspundă tuturor cererilor protestatarilor. „Legea va expira sau legea va muri în iulie 2020, atunci când expiră mandatul actual al Consiliului Legislativ“, a precizat ea.

Tehnologia, pe primul loc

În loc să apeleze la un lider, protestatarii se organizează folosind platformele online. „Prin intermediul acestor interacţiuni, verificăm şi analizăm cine a găsit cele mai bune strategii, cine se pricepe cel mai bine la interacţiunea cu oamenii, cine este cu adevărat competent şi apoi cultura şi leadershipul curg de acolo“, a afirmat Janet Lui, care cercetează mişcările sociale din Hong Kong. În timp ce Frontul Civil al Drepturilor Omului foloseşte postările pe Facebook şi presa principală pentru a face reclamă mitingurilor din weekend, cei mai mulţi protestatari se îndreaptă spre platforme online anonime. Două dintre cele mai populare aplicaţii sunt sistemul de mesagerie Telegram şi forumul online LIHKG, varianta Hong Kongului la Reddit, care a fost folosit pentru a trimite alerte utilizatorilor, luni seara, avertizându-i că poliţia urmează să pătrundă în clădirea legislativă. Telegram, la fel ca WhatsApp, furnizează un servicu de mesagerie de bază. De asemenea, are canale la care mii de persoane se pot înscrie pentru a primi actualizări în timp real de la alţi membri. Canalele le permit protestatarilor să desfăşoare sondaje de opinie şi să se coordoneze în grupuri mai mici, în ceea ce priveşte logistica, primul ajutor, ajutor în domeniul legal, design şi strategie.

Telegram are şi un cronometru de auto-distrugere pentru mesaje. „Te poţi asigura că conversaţia nu ajunge unde nu trebuie şi îţi poţi ascunde numărul de telefon, fiind diferit de WhatsApp“, a spus administratorul unui canal Telegram pentru protestatari, cu 35.000 de abonaţi, care a vorbit sub condiţia anonimatului. Mulţi utilizatori Telegram încearcă să-şi protejeze identităţile prin folosirea unor cartele sim preplătite. Însă experţii în tehnologie avertizează în legătură cu o încredere prea mare acordată Telegram, care nu are în mod implicit o criptare end-to-end. Administratorul unui grup de protest de pe Telegram a fost arestat în iunie. De asemenea, programul a fost scos din funcţie pentru scurt timp, în urma unui atac venit din China continentală, potrivit fondatorului său, pe 12 iunie – aceeaşi zi în care ciocnirile între protestatari şi poliţie au devenit violente. 

LIHKG a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2016 şi este folosit la scară largă de către studenţi pentru a discuta despre orice, de la întâlniri, la jocuri. Capacitatea de a vota subiecte populare înseamnă că mai multe idei acceptate larg, în legătură cu următorii paşi care trebuie făcuţi în protestele din Hong Kong, sunt deseori cele mai discutate de pe forum. „LIHKG este un loc sigur pentru oamenii care nu îndrăznesc să-şi exprime părerea în viaţa reală şi ale căror opinii nu au valoare în viaţa reală din cauza statutului lor social sau al trecutului lor“, a spus un membru al forumului. Protestatarii mai folosesc şi funcţia AirDrop de pe IPhone pentru a distribui şi împărţi rapid şi anonim informaţii. După ce protestatarii au pătruns ăn sediul legislativ, luni noapte, au început să distribuie între ei planuri ale etajului, folosind telefoanele IPhone. 

Metode creative

Spaţiile dintre organizările online şi offline în Hong Kong sunt deseori neclare. Semne cu mâna au fost folosite pentru a transmite mesaje prin mulţimi de mii de oameni. Protestatarii au desenat schiţe cu ei şi apoi au transmis imaginile pe Telegram şi LIHKG.

Sute de protestatari au participat într-un „maraton urban“ pe 25 iunie, livrând petiţii consulatelor ţărilor care au participat la summitul G20 de la Osaka, Japonia, cerându-le să sfideze China şi să discute protestele recente din Hong Kong. De asemenea, activilştii au strâns 858.000 de dolari în zece ore, pentru a cumpăra spaţiu publicitar în ziare internaţionale, precum New York Times, pentru a publica o scrisoare deschisă care descrie îngrijorările lor referitoare la lege, care să coincidă cu summitul G20.

Coordonarea logisticii şi a proviziilor a fost şi ea descentralizată. Staţiile de furnizare au apărut acolo unde protestele s-au coagulat, cu căşti şi ochelari de protecţie, măşti, sticle cu apă şi soluţie salină, folosite pentru a spăla ochii de gazele lacrimogene şi sprayul cu piper. „Aceste resurse nu au fost aduse doar de o singură persoană, ci s-au adunat puţin câte puţin de la tot felul de oameni“, a spus Christy, o studentă de 22 de ani.

Statul chinez urmăreşte ca o umbră întreaga operaţiune. La o staţie de furnizare a echipamentelor de protecţie, voluntarii ofereau măşti: „Luaţi măştile, protejaţi-vă identitatea“, au spus ei mulţimii. Pentru unii, anonimatul poate reprezenta un adăpst pentru acţiuni mai radicale – ca intrarea cu forţa în sediul legislativ. Dar pentru cei mai mulţi din Hong Kong, este o reamintire a mizei care este în joc, în cazul în care mişcarea va eşua.

Ce spune Londra

Ministrul britanic de externe Jeremy Hunt a ameninţat, marţi, China cu „consecinţe grave“ dacă nu va respecta acordul din 1984 care garantează libertăţile în Hong Kong, potrivit France Presse.

„Hong Kong face parte din China - şi trebuie să acceptăm acest fapt. Dar libertăţile din Hong Kong sunt înscrise într-o declaraţie comună. Aşteptăm ca acest acord constrângător din punct de vedere juridic să fie onorat, iar dacă nu va fi cazul vor exista consecinţe grave“, a avertizat Jeremy Hunt, marţi, la Belfast, în cadrul unui eveniment de campanie pentru desemnarea viitorului şef al Partidului Conservator.

Conform acordului din 1984 dintre Londra şi Beijing, document care a reglementat revenirea la tutela chineză, oraşul Hong Kong se bucură de semiautonomie şi de libertăţile care nu există în China continentală, teoretic, până în 2047.

Şeful diplomaţiei britanice a afirmat că ţara sa sprijină Hong Kongul şi libertăţile sale şi ieri, în ziua în care s-au împlinit 22 de ani de la revenirea fostei colonii britanice sub guvernarea Chinei, dată marcată de asaltul parlamentului local de către manifestanţi ostili guvernului pro-Beijing din Hong Kong.

„Niciunul dintre noi nu aprobă violenţa pe care am văzut-o la televizor ieri seară, dar înţelegem de ce oamenii sunt indignaţi şi se tem că le vor fi luate libertăţile fundamentale“, a declarat Hunt, marţi.