Kosovo, o recunoaştere necesară?

Ungaria, Croaţia şi Bulgaria au devenit partenere ale noului stat La o lună de la proclamarea independenţei, Kosovo şi-a adăugat în rândul susţinătorilor trei ţări vecine Serbiei,

Ungaria, Croaţia şi Bulgaria au devenit partenere ale noului stat

La o lună de la proclamarea independenţei, Kosovo şi-a adăugat în rândul susţinătorilor trei ţări vecine Serbiei, care au decis să recunoască împreună cel mai nou stat de pe harta Europei. Decizia Croaţiei, Ungariei şi Bulgariei nu a luat prin surprindere Bucureştiul.

Adrian Cioroianu, ministrul român de externe, susţine că poziţia României nu se va schimba, dar pentru prima oară îşi nuanţează declaraţia: termeni ca "niciodată" şi "întotdeauna" nu îşi au rostul în diplomaţie, spune ministrul de externe.

După anunţul oficial făcut de Ungaria şi Croaţia, guvernul bulgar a decis ieri să recunoască independenţa Kosovo şi să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasade cu Priştina. Pasul făcut de autorităţile de la Sofia a îngrijorat mediile de afaceri din Bulgaria.

Primele temeri au apărut de la Asociaţia întreprinderilor de transport rutier internaţional, care au estimat că recunoaşterea statului Kosovo riscă să provoace pierderi de 15 milioane de euro anual în cazul transportatorilor bulgari dacă sunt obligaţi să ocolească Serbia pentru a trece prin România sau Italia.

Pe de altă parte, decizia Croaţiei de a recunoaşte Kosovo riscă să fragilizeze atât sensibilele relaţii cu Belgradul, cât şi scena politică internă. Vicepremierul Slobodan Uzelaci, reprezentantul minorităţii sârbe în guvernul croat, şi-a dat demisia.

Pasul făcut de Ungaria vine în urma acordului încheiat de Budapesta cu Washingtonul pentru eliminarea vizelor pentru cetăţenii acestei ţări. Gestul Croaţiei, Ungariei şi Bulgariei nu a rămas fără ecou la Belgrad, unde s-a decis retragerea ambasadorilor din cele trei ţări. Afirmaţii surprinzătoare au venit şi de la ministrul sârb de externe, Vuk Jeremic, care a vorbit de presiuni internaţionale asupra celor trei ţări.

România nu dă înapoi

Decizia luată de cele trei ţări vecine cu Serbia de a recunoaşte Kosovo nu schimbă poziţia Bucureştiului. Întrebat dacă România nu este izolată, ministrul român de externe Adrian Cioroianu a replicat că nu se poate vorbi despre o izolare a Bucureştiului.

"Declaraţiile de astăzi ale Ungariei, Bulgariei şi Croaţiei nu au fost o surpriză. Cele trei state nu erau dintre cele care au avut o poziţie clară. Nu se pune problema izolării României. Nicio clipă România nu e izolată", a subliniat Cioroianu.

Noul stat, între susţinere şi reticenţă

32 de state au recunoscut independenţa Kosovo, la o lună de la proclamarea acesteia. Din Europa, pasul a fost făcut rapid de Albania, iar apoi de Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Suedia, Elveţia, Turcia, Ungaria.

Din Africa, doar Senegal a recunoscut independenţa noului stat balcanic. Statele de pe continentul american care au recunoscut Kosovo sunt: Canada, Costa Rica, Statele Unite şi Peru. Afganistanul, Japonia, Malaysia sunt ţările asiatice care recunosc independenţa Kosovo, lor alăturându-li-se Australia.

Statele care şi-au exprimat rezerve în a recunoaşte independenţa Kosovo sunt Grecia, Malta, Portugalia, Muntenegru, Cehia şi Slovacia. Cel mai nou stat de pe harta Europei nu este privit cu ochi buni de şapte ţări, care au precizat în nenumărate rânduri că resping independenţa Kosovo. În această categorie se încadrează China, Cipru, Spania, Georgia, Republica Moldova, România, Rusia şi Serbia.

Dan Dungaciu: "Apare o presiune şi asupra Bucureştiului..."

Decizia era într-un fel aşteptată, pentru că toate aceste ţări şi-au declarat dorinţa de a recunoaşte Kosovo. Aici sunt câteva nuanţe. În ceea ce priveşte Croaţia, relativa întârziere se datorează faptului că această ţară este din zonă şi nu a vrut să fie printre primele care să recunoască un asemenea gest.

În cazul Ungariei, toată lumea se aştepta să recunoască mai repede, ţinând cont de faptul că există anumite revendicări în România, dar nu s-a grăbit tocmai pentru a nu alimenta anumite ipoteze sau speculaţii. Ungaria a preferat să nu facă singură acest gest, ci coordonat, la pachet. În cazul Bulgariei, lucrurile sunt mai complicate, pentru că a avut o atitudine relativ ambiguă, la un moment dat ministrul afacerilor externe chiar exprima anumite reticenţe.

Şi pe bună dreptate, pentru că Bulgaria este într-o situaţie relativ similară cu cea a României. Se pot isca acolo revendicări din partea comunităţii musulmane foarte consistente. Bucureştiul lasă până în ultima clipă o eventuală recunoaştere a Kosovo tocmai pentru a aduce în faţa comunităţii internaţionale ideea că ceea ce s-a întâmplat acolo nu este de bun augur şi că nu poate constitui un precedent, mai ales în cazul României. Sigur că apare o presiune asupra Bucureştiului, dar nu din cauza acestor trei tări, ci ca presiune a UE, a lumii euroatlantice pe România.

Adrian Severin: "România trebuie să pună condiţii..."

Poziţia acestor trei ţări nu este surprinzătoare. Era limpede, în ceea ce priveşte Croaţia, că aceasta va recunoaşte din mai multe motive. În primul rând pentru că mai are încă poliţe de plătit Serbiei, dar mai ales pentru că speră să obţină o invitaţie de a adera la NATO şi, în acelaşi timp, să accelereze procesul de integrare în UE pe care speră să-l termine în 2009.

Bulgaria a reuşit să se singularizeze, să afecteze prin înţelegerile sale cu Rusia în domeniul energetic unitatea UE, astfel că pentru a mai repara această impresie, s-a aliniat în compensaţie în ceea ce priveşte problema kosovară.

Ungaria are o mişcare internă naţionalistă foarte puternică, totdeauna înclinată să susţină mişcări secesioniste ale minorităţilor, astfel încât guvernul maghiar, pentru a nu-şi crea complicaţii pe plan intern, a decis la această recunoaştere. România ar trebui ca în acest moment să vină şi să arate care sunt condiţiile în care ea ar trebui să adopte o altă atitudine fără să o definească.

România trebuie să ceară patru condiţii pentru a reanaliza poziţia sa. În primul rând, revenirea în legalitate, ceea ce înseamnă ca întregul dosar să revină pe masa Consiliului de Securitate; un program clar care să garanteze transformarea actualului protectorat internaţional asupra Kosovo într-o entitate capabilă să se comporte democratic pe plan intern şi să fie responsabilă în ordinea internaţională; reparaţii acordate Serbiei; întreaga formulă găsită pentru Kosovo să fie armonizată cu celelalte ţări din Balcanii de Vest, în aşa fel încât să se evite reacţii în lanţ şi destabilizarea acestei regiuni.

SUA înarmează Kosovo, Rusia reacţionează

Rusia a cerut o reuniune de urgenţă a consiliului Rusia-NATO pentru a se discuta despre autorizaţia dată de Statele Unite pentru livrarea de arme către Kosovo. "Washingtonul încalcă toate acordurile internaţionale, conform cărora Kosovo nu are dreptul de a înfiinţa propriile forţe militare", a spus o sursă din guvernul rus, citată de Itar-Tass. Preşedintele Bush a aprobat miercuri furnizarea de armament în Kosovo, subliniind că măsura "ar spori securitatea SUA şi ar contribui la pacea mondială", potrivit unui document postat pe site-ul Casei Albe.