Fost șef MI6: Israelul trebuie să fie conștient că nu va putea să distrugă Hamas

Sir Robert John Sawers, șef al MI6 între 1 noiembrie 2009 și 1 noiembrie 2014, afirmă că este necesar ca războiul în curs între Hamas și Israel să nu se extindă pe plan regional, iar obiectivul pe termen lung să fie stabilizarea Fâșiei Gaza.

Combatanți Hamas FOTO Getty Images

În momentul declanșării războiului de Yom Kippur, la 6 octombrie 1973, armatele atacatoare ale Egiptului și Siriei au avut un obiectiv clar: să recupereze o parte din teritoriile și demnitatea lor după înfrângerea suferită în fața Israelului cu șase ani mai devreme. Dacă regele Hussein al Iordaniei și-ar fi trimis armata, existența Israelului ar fi fost în joc. Atacul brutal lansat de Hamas pe 7 octombrie a avut un alt scop: să insufle frica, să atragă atenția asupra cauzei lor și să provoace o reacție excesivă. Însă terorismul nu poate submina un stat închegat, scrie Sir Robert John Sawers într-un editorial publicat în „Financial Times”.

Războiul, o provocare pentru Israel

„Israelul are tot dreptul să răspundă”, continuă fostul șef al MI6. Dar, pe fondul temperării furiei odată cu trecerea timpului, premierul Benjamin Netanyahu și cabinetul lui de război își cântăresc opțiunile mai atent. Ar trebui să ne așteptăm la misiuni în Gaza City vizând distrugerea a cât mai mult posibil din aripa paramilitară a Hamas și eliberarea ostaticilor. Dar Israelul știe că obiectivul distrugerii Hamas este probabil peste puterile sale. Hamas are o bază politică importantă și un sprijin considerabil din partea Iranului, subliniază autorul.

Războiul urban este dur, reamintește Sir Robert John Sawers, enumerând cazurile Alep și Mariupol, care au demolate pentru a fi cucerite. Reluarea Mosulului de la rețeaua teroristă Stat Islamic - singura încercare recentă de a desfășura o astfel de campanie în acord cu regulile războiului, sub conducerea SUA - a durat nouă luni și s-a soldat cu moartea a mii de civili. Israelul nu are atâta timp la dispoziție, pentru că deja se confruntă cu cereri de încetare a focului.

Administrarea Gazei, o provocare pentru comunitatea internațională

Prioritatea după un atac terorist major este de a preveni repetarea lui. O opțiune luată în calcul de israelieni este sigilarea Fâșiei Gaza cu o nouă barieră, în interiorul teritoriului palestinian și închiderea tuturor punctelor de trecere către Israel.

Dar cine va administra Gaza? Israelul nu pare să aibă dorința de a se ocupa din nou de acest lucru, în timp ce administrația palestiniană din Cisiordania este izolată. Egiptul, de înțeles, refuză să absoarbă 2 milioane de refugiați, ceea ce ar servi agendei unor israelieni de extremă dreapta care vor să-i alunge pe palestinieni din casele lor.

Ținând cont de aceste aspecte, fostul șef MI6 se pronunță pentru instituirea unei administrații internaționale în Gaza. ONU a mai făcut acest lucru în Namibia, Cambodgia, Bosnia și Timorul de Est, iar SUA în Irak. S-au făcut greșeli, dar în fiecare caz o astfel de administrație a menținut țara în siguranță până la instalarea unui nou guvern cu sprijin local, remarcă Sir Robert John Sawers.

În ceea ce privește administrarea Gazei, autorul atrage atenția că provocările ar fi uriașe, iar un astfel de efort ar trebui să fie condus de țări arabe precum Egipt, Maroc și/sau Arabia Saudită, care ar fi acceptabile atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni.

Atacul Hamas, un efort de a pune capăt stabilizării în Orientul Mijlociu

Între timp, Israelul se confruntă cu amenințări severe din partea Iranului și forțelor sale proxy, precum și cu riscul ca războiul cu Hamas să se extindă pe plan regional. Iranul va continua să susțină Hamas, dar mai ales mișcarea șiită libaneză Hezbollah atâta timp cât va fi ghidat de ideologia revoluției islamice. Însă o eschimbare nu este exclusă, având în vedere că liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, are 84 de ani. Practic, regimul din Iran se pregătește pentru un transfer de putere fără un succesor sugerat publicului. Este o fantezie că ar putea apărea o figură liberală. Dar, așa cum s-a văzut în cazul lui Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică și în cel al lui Deng Xiaoping în China, noii lideri autocrați pot schimba politicile stabilite anterior, mai ales atunci când economia nu mai poate rezista.

Orientul Mijlociu se schimbă deja în bine - o evoluție pe care Hamas încearcă să o inverseze prin atacul din 7 ocombrie. Israelul își strânge legăturile cu state din Golf și devine o parte acceptată în regiune. După ce a făcut o serie de greșeli în primii săi ani la conducere, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman pare că vrea o nouă imagine pentru Arabia Saudită. Printre altele, a redus finanțarea pentru moscheile wahhabite din întreaga lume, ceea ce elimină un factor de extremism.

Pe măsura intensificării operațiunilor militare, adâncirii crize umanitare în Gaza și creșterii amenințării teroriste în țările occidentale, trebuie să se țină cont totuși de obiectivul pe termen lung de stabilizare a fâșiei palestiniene și de găsire a unei căi către o soluție durabilă, conchide Sir Robert John Sawers.