Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
0Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
Cum a schimbat atacul de la Damasc calculele la Teheran?
Atacul de la Damasc - pe care guvernul israelian încă nu l-a recunoscut public - reprezintă o turnură dramatică în războiul din umbră îndelungat între Israel și Iran.
De zeci de ani, Iranul și Israelul se angajează într-o gamă de operațiuni unul împotriva celuilalt atât în lumea fizică, cât și în cea virtuală.
Acestea au presupus operațiuni cibernetice, sprijin pentru interpuși înarmați, lovituri aeriene și asasinate cu țintite, care au afectat ambele părți.
Totuși, bombardamentul asupra consulatului iranian de la Damasc a avut o încărcătură specială, deoarece s-a soldat cu moartea a doi generali și a altor cinci ofițeri din cadrul Forței Quds a Gardienilor Revoluției Islamice. Forța Quds este aripa de război neconvențional a Iranului, care a sprijinit forțele proxy și partenerii regionali ai Teheranului cu bani, arme și echipamente preț de decenii. În plus, atacul Israelului a avut loc într-o enclavă diplomatică, împotriva căreia Israelul nu a mai desfășurat operațiuni până acum, nici măcar la Damasc.
În toată istoria sa, Forța Quds, nu a mai pierdut niciodată atât de mulți ofițeri într-o singură operațiune a inamicilor săi. Atacul SUA împotriva fostului șef al Forței Quds, Qassem Soleimani, în ianuarie 2020, deși semnificativ în sine, nu a ucis totuși și alți membri de rang înalt ai organizației.
În plus, Mohammad Zahedi, unul dintre generalii uciși în atacul din 1 aprilie, era responsabil direct de gestionarea relațiilor cu gruparea Hezbollah din Liban, cu guvernul sirian, cu milițiile șiite din această țară, precum și cu Hamas și Jihadul Islamic Palestinian în Fâșia Gaza și Cisiordania.
Ce au spus SUA, Israelul și Iranul despre potențiale represalii
Imediat după atac, oficialii iranieni, inclusiv liderul suprem, ayatollahul Khamenei, au acuzat public Israelul și au promis răzbunare.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir, a reacționat astfel: „Considerăm că această agresiune a încălcat toate normele diplomatice și tratatele internaționale. (Premierul israelian) Benjamin Netanyahu și-a pierdut complet echilibrul mental din cauza eșecurilor succesive din Gaza și a eșecului său de a-și atinge obiectivele sioniste".
Din perspectiva israeliană, chiar dacă nu a existat o recunoaștere oficială a operațiunii de la Damasc, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului, contraamiralul Daniel Hagari, clădirea bombardată nu era o facilitate diplomatică, ci o locație în care oficialii Forței Quds se întâlneau cu partenerii lor din regiune pentru a pune la cale operațiunile împotriva Israelului.
Numeroase instituții de presă au relatat că oficiali americani neidentificați consideră că un atac major cu rachete balistice sau drone iraniene asupra Israelului este iminent.
Dacă se confirmă, acesta ar putea corespunde modalității în care Iranul a răspuns la moartea lui Qassem Soleimani, în ianuarie 2020, prin lansarea de rachete balistice asupra forțelor americane staționate la baza aeriană al-Asad din vestul Irakului aproximativ două săptămâni mai târziu.
Totodată, SUA au indicat că ar putea ajuta Israelul să răspundă la orice atac iranian direct, deși detaliile modului în care ar proceda sunt neclare.
Filosofia iraniană în legătură cu atacurile împotriva intereselor sale
În contextul războiului din umbră dintre Iran și Israel care până acum nu a degenerat în ostilități la scară mai mare, filosofia Iranului a fost până acum una de răspunsuri proporționale și măsurate prin care să nu nu escaladeze conflictul.
Chiar dacă a Khamenei a declarat la 10 aprilie că „regimul malefic a făcut o greșeală și ar trebui să fie pedepsit și va fi pedepsit", în mod normal Iranul o să lase să treacă de la zile, săptămâni sau chiar ani înainte de găsi cu cale să se răzbune.
Procesul decizional al Teheranului pare să depindă de o combinație de factori. În primul rând, cum securitatea națională a fost concentrată în mâinile liderului suprem încă de la Revoluția iraniană din 1979, ayatollahul are ultimul cuvânt în ceea ce privește strategia și perspectivele Iranului.
În al doilea rând, considerațiile operaționale privind accesul la posibilele ținte și capacitatea Iranului de a le provoca daune - indiferent dacă acestea sunt fizice sau virtuale - sunt la fel de importante.
Și, în al treilea rând, analiza implicațiilor unui eventual atac de represalii încununat de succes - și al impactului pe care l-ar avea asupra altor considerente și interese iraniene importante - este foarte probabil să fie de asemenea o miză. De pildă, liderul suprem ia în considerare posibilele riscuri ale unui răspuns iranian în raport cu câștigurile obținute în ceea ce privește programul nuclear iranian, capacitatea sa de a eluda sancțiunile impuse de SUA împotriva economiei sale sau reacțiile interne în cazul în care Israelul ar desfășura operațiuni direct în Iran?
Ce opțiuni de atac ar putea avea în vedere Iranul?
Un posibil atac cu rachete balistice iraniene împotriva facilităților diplomatice israeliene din regiune ar putea fi o opțiune pe masă. De altfel, Iranul a declarat deja că ambasadele Israelului „nu mai sunt în siguranță” în urma atacului de la Damasc.
Din perspectiva iraniană, acest lucru ar fi probabil perceput ca fiind proporțional și nu ca o extindere a conflictului actual cu Israelul.
Chiar și așa, este dificil de apreciat cum ar arăta un astfel de atac, întrucât este de așteptat să fie efectuat în medii urbane dens populate, oriunde în regiune. În astfel de circumstanțe, impactul unei rachete balistice ar putea provoca o undă mai largă de pagube și daune civile, potențial într-o țară cu majoritate musulmană - ceva ce ar putea provoca o reacție în Iran sau ar putea crea probleme diplomatice între Iran și alte țări din regiune.
În schimb, atacurile cu rachete balistice împotriva unor ținte militare israeliene direct în Israel - similar cu ce a făcut Iranul când a atacat baza aeriană al-Asad din Irak în ianuarie 2020 - ar putea fi fezabile din punct de vedere operațional, numai că ar putea fi percepute de Israel drept o escaladare.
Teheranul va evita orice fel de atac de retorsiune care ar atrage un răspuns militar semnificativ dincolo de postura deja agresivă a Israelului împotriva IRGC și a Forței Quds.
Totodată, Iranul ar putea recurge la partenerii și interpușii săi din regiune pentru a ataca interesele israeliene cu arme convenționale sau în mod neconvențional prin atacuri teroriste.
Deși există un tipar îndelungat al acestui tip de terorism susținut de Iran împotriva Israelului, atât în regiune, cât și la nivel transnațional, inclusiv atacul din 7 octombrie al Hamas, e posibil ca liderul suprem și alți oficiali iranieni din domeniul securității să nu aleagă să meargă pe această cale, deoarece ar putea considera că nu este o lovitură directă din partea Iranului și astfel că nu se încadrează în criteriile unui atac proporțional.
Riscul unui conflict regional extins
Un conflict mai amplu, în care să fie antrenate SUA, marele rival regional al Iranului, Arabia Saudită și alții, este scenariul de care analiștii de securitate, oficialii guvernamentali și cam toată lumea din regiune se tem că ar putea fi următoarea etapă a conflictului.
Răspunsul s-ar afla în alte necunoscute, în special modalitatea în care Israelul ar riposta - or, premierul Benjamin Netanyahu a promis să riposteze la orice atac în interiorul granițelor sale - apoi cum va reacționa Iranul și alții..
Cu atât de multe variabile în joc, este dificil de știut cu certitudine dacă un răspuns iranian la atacul de la Damasc va restabili descurajarea în ochii Teheranului sau, dimpotrivă, va declanșa o gamă mai largă de atacuri din partea mai multor părți care să destabilizeze și mai mult o regiune deja volatilă, conchide într-o analiză pentru „The Conversation” Javed Ali, expert în materie de securitate la Universitatea din Michigan și fost oficial american în domeniul contraterorismului.
Se încarcă comentariile...
