Ce variante are la dispoziție Donald Trump pentru a interveni în Iran. Scenariul unei intervenții la sol, scos din discuție

Pe măsură ce mișcările de stradă din Iran pun sub presiune stabilitatea regimului teocratic de la Teheran, mobilizarea grupului de atac al portavionului USS Abraham Lincoln în Golful Persic marchează o nouă etapă a strategiei de descurajare a Casei Albe. Într-o analiză pentru influentul think tank Atlantic Council semnată de Nate Swanson, fost oficial în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA, sunt explorate opțiunile strategice ale lui Donald Trump - de la lovituri chirurgicale asupra aparatului represiv IRGC până la scenariul unui atac asupra centrului de putere al Ayatollahului Khamenei.

USS Abraham Lincoln. FOTO: war.gov

„Urmărim Iranul îndeaproape. Avem o flotilă mare care se îndreaptă în acea direcție și vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat Donald Trump la revenirea de la Forumul Economic Mondial de la Davos. Piesa centrală a acestei forțe este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, care a părăsit Marea Chinei de Sud pentru a se poziționa strategic în apropierea coastelor iraniene.

Contextul este tensionat: după operațiunea „Midnight Hammer” din iunie anul trecut (prima lovitură directă a SUA împotriva programului nuclear iranian), Washingtonul se află în teritoriu necunoscut. Dacă atacurile anterioare au vizat tehnologia nucleară, acum obiectivul declarat este „salvarea” protestatarilor masacrați de forțele de securitate.

Cele patru scenarii de atac

Conform lui Nate Swanson, dacă Trump decide să apese trăgaciul, are la dispoziție patru mari categorii de ținte:

1. Loviturile simbolice: Vizarea unor obiective militare convenționale sau a programului de rachete. Acestea nu îi ajută direct pe protestatari, dar confirmă că „liniile roșii” trasate de Trump nu sunt doar retorică.
2. Vizarea aparatului de securitate: Atacuri (kinetice sau cibernetice) asupra sediilor Corpului Gardienilor Revoluției (IRGC) sau ale milițiilor Basij. Deși ar fi o „răsplată morală” pentru victimele represiunii, impactul real este incert: regimul are peste un milion de oameni în aparatul de securitate. O singură lovitură nu va schimba calculul Teheranului de a reprima violent strada.
3. Infrastructura economică: Distrugerea terminalelor de export de petrol (precum Insula Kharg) sau a rețelelor de gaze naturale. Această opțiune ar putea prăbuși definitiv o economie care deja „tremură”, forțând regimul să capituleze, dar riscă să destabilizeze piețele globale de energie.
4. „Opțiunea Supremă”: Eliminarea Ayatollahului Ali Khamenei. O astfel de lovitură ar crea un vid de putere fără precedent. Fără un succesor clar, regimul s-ar putea prăbuși, dar nimeni nu poate prezice dacă haosul ce va urma va duce la democrație sau la o dictatură militară și mai dură.

Ajutăm sau condamnăm protestatarii

Swanson avertizează că o intervenție externă este o sabie cu două tăișuri. Istoria oferă paralele sumbre: Ungaria în 1956 sau kurzii din Irak în 1991, unde SUA au încurajat revolta, dar nu au putut oferi sprijinul necesar, rezultatul fiind un masacru.

„Regimul s-ar putea prăbuși și ar putea apărea o democrație pro-occidentală, dar un scenariu la fel de plauzibil este apariția unui guvern și mai dur, și mai dornic să utilizeze arsenalul nuclear”, explică expertul.

Un aspect este însă cert. Nu vor exista trupe americane la sol. O eventuală tranziție politică va trebui să fie condusă exclusiv de iranieni, nu de soldați străini.

La ce să ne așteptăm de la Teheran?

Prezența USS Abraham Lincoln are un rol dublu: defensiv (protejarea aliaților de represalii) și psihologic (inhibarea escaladării). Experiența atacului iranian asupra forțelor SUA din Qatar în luna iunie sugerează că Teheranul preferă răspunsuri proporționale, care să permită ambelor părți să pretindă victoria și să evite un război total.

Totuși, președintele Masoud Pezeshkian a fost clar: orice atac asupra „liderului suprem” este considerat „război total”. În acest joc geopolitic, Washingtonul pare acum mai pregătit ca niciodată pentru orice variantă de răspuns.