„Maniera Noboa”. Pe urmele El Salvadorului, o țară din America Latină a declarat propriul război împotriva bandelor
0De când președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a declarat război bandelor criminale luna trecută, soldați înarmați au inundat străzile din Guayaquil, un oraș de pe coasta Pacificului care a fost epicentrul violențelor ce au cuprins țara în ultimul an, relatează NYT.
Armata scoate bărbați din autobuze, verificându-i de tatuaje specifice bandelor, percheziționează mașini în căutare de droguri și arme, și patrulează pe străzi pentru a impune o interdicție de circulație pe timp de noapte. Orașul se află la limită, bărbații și adolescenții din oraș fiind potențiale ținte pentru soldații și ofițerii de poliție care au primit ordin să destructureze bandele criminale, după ce acestea s-au aliat cu cartelurile internaționale pentru a face din Ecuador un centru al comerțului mondial cu droguri.
„Aplaudăm pumnul de fier, îl sărbătorim. A contribuit la instaurarea păcii", a declarat primarul din Guayaquil, Aquiles Álvarez.
La începutul lunii ianuarie, Guayaquil a fost zguduit de un val de violențe care s-ar putea dovedi un punct de cotitură în ceea ce privește criza de securitate ce afectează de mult timp această țară. Bandele au atacat orașul după ce autoritățile au preluat controlul asupra închisorilor din Ecuador, aflate în bună parte în mâinile bandelor.
Au fost răpiți polițiști și s-au detonat explozibili. În plus, într-un incident transmis în direct, o duzină de bărbați înarmați au ocupat pentru scurt timp un important post de televiziune.
Președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a declarat stare de conflict intern, o măsură extraordinară care se ia îndeobște în cazul atacului din partea unui grup înarmat. A desfășurat efective militare împotriva bandelor, care au pus stăpânire pe o mare parte din Ecuador, în timp ce își dispută rutele de trafic de cocaină, transformând această țară, anterior pașnică într-una din cele mai periculoase din America de Sud.
Astfel, comandantul militar suprem al Ecuadorului a avertizat că fiecare membru al unei bande este acum „un obiectiv militar”.
Acest răspuns în forță al președintelui Noboa a fost de natură să diminueze nivelul de violență, instaurând un oarecare sentiment de siguranță în locuri precum Guayaquil, un oraș de 2,7 milioane de locuitori și un port cheie pentru traficul de droguri. Inițiativa a crescut rata de aprobare a guvernului la 76%, potrivit unui sondaj recent.
Pe de altă parte, activiști pentru drepturile omului au dat semnale de alarmă.
„Nu vedem nimic nou sau inovator. Ce vedem însă este o creștere a cazurilor de încălcări grave ale drepturilor omului”, a comentat Fernando Bastias, de la Comitetul Permanent pentru Apărarea Drepturilor Omului din Guayaquil.
Ecuadorul, pe urmele El Salvadorului
Abordarea Ecuadorului a atras comparații cu cea a El Salvadorului, al cărui tânăr șef de stat, Nayib Bukele, a dezmembrat în bună parte bandele criminale ale țării, ceea ce i-a adus o victorie zdrobitoare în alegeri și admirație în întreaga Americă Latină. Totuși, contestatarii denunță faptul că prin maniera sa de acțiune a încălcat drepturile omului și statul de drept, după ce a ordonat arestări în masă care au prins la mijloc nevinovați.
„Ecuadorul este un caz important, întrucât aproape că este un al doilea laborator pentru politicile lui Bukele”, a apreciat Gustavo Flores-Macías, profesor la Universitatea Cornell, specializat în America Latină. „Oamenii sunt atât de disperați încât au ajuns să fie convinși de necesitatea acestor politici de tip mână de fier pentru a diminua infracționalitatea."
Politicile ar putea fi eficiente, totuși, a adăugat el, „costul în materie de libertăți civile este ridicat".
Precum președintele El Salvador, Noboa, în vârstă de 36 de ani, dorește să construiască mega-închisori. Pe rețelele de socializare el publică imagini cu prizonieri încătușați și dezbrăcați până la brâu și proclamă ceea ce numește „Maniera Noboa”
Totuși, între cele două țări există deosebiri importante, a remarcat Christopher Sabatini, cercetător senior pentru America Latină la Chatham House, un grup de cercetare din Londra. Astfel, în timp ce Bukele manifestă dispreț pentru democrație, președintele Ecuadorului „și-a descris guvernul drept o democrație sub asediu'', a notat Sabatini.
Apoi, Noboa se confruntă, cu un alt tip de adversar, a apreciat Will Freeman, cercetător la Council on Foreign Relations.
„El Salvador nu a fost niciodată important pentru traficul de droguri. Este mult prea mic”, a subliniat el. Ecuadorul, în schimb, este esențial pentru comerțului global cu cocaină, având conexiuni cu cartelurile de droguri din Mexic până în Europa. Așa se explică că bandele sale au la dispoziție milioane de euro pentru a se înarma și a ține piept autorităților.
Totuși, a adăugat el, „observăm că Noboa se îndreaptă spre o strategie a arestărilor în masă".
Războiul Ecuadorului împotriva bandelor
De când președintele a declarat război împotriva bandelor, autoritățile din Ecuador au reținut peste 6.000 de persoane.
În orașul Guayaquil, soldații și polițiștii distrug sistemele de camere instalate de bande pentru a supraveghea cartiere întregi, iau cu asalt zone cândva considerate de neatins și efectuează raiduri pentru a descoperi ascunzători de arme și explozibili.
Măsurile au avut un oarecare impact.
Din decembrie până în ianuarie, numărul crimelor din Guayaquil a scăzut cu 33 %, de la 187 la 125. În fața morgii orașului, Cheyla Jurado, o vânzătoare stradală care vinde suc și produse de patiserie familiilor care așteaptă să recupereze cadavrele, a declarat că mulțimea s-a redus vizibil.
„Acum, sunt accidente de mașină, înecuri", a spus ea.
Numărul de pacienți care sosesc la cel mai mare spital din oraș cu plăgi împușcate și alte răni cauzate de agresiune fizică a scăzut de la cinci pe zi la doar unul la trei zile, a declarat Rodolfo Zevallos, medic de urgență.
„Putem sta pe afară seara. Înainte, nu puteam - eram blocați în interior”, a relatat Janet Cisneros, care vinde mâncare gătită în cartierul Suburbio din Guayaquil.
Noboa, moștenitorul unui imperiu de afaceri cu banane, a fost ales în noiembrie după ce mandatul predecesorului său s-a încheiat prematur după ce acesta a dizolvat parlamentul, declanșând alegeri anticipate.
În ianuarie, când au izbucnit violențele, el și-a schimbat costumul cu o jachetă de piele neagră, anunțând că Ecuadorul va înceta să mai primească ordine de la „grupurile narcoteroriste”.
Acest mesaj dur este destinat ecuadorienilor, care vor merge din nou la urne pentru a vota președintele anul viitor, a apreciat Flores-Macías, politolog, dar este, totodată, menit să obțină sprijinul liderilor internaționali - în special al președintelui SUA Joe Biden. Noboa este pe deplin conștient că „are nevoie de sprijinul - îndrumarea, finanțarea și ajutorul - Statelor Unite”, a explicat el.
Până în prezent, administrația Biden a furnizat Ecuadorului echipamente și instruire, dar și ajutor militar și umanitar în valoare de aproximativ 93 de milioane de dolari.
Oficialii ecuadorieni au declarat că armata are importanță critică pentru a recupera cartierele de la bandele care au devenit autoritățile de facto, recrutând băieți cu vârste de doar 12 ani pentru a transporta droguri, a răpi și ucide.
Metode dure
În orașul Guayaquil, poliția acoperă cu vopsea portretele liderilor bandelor. Soldații care efectuează raiduri stradale îi educă pe tinerii asupra cărora găsesc pungi cu marijuana cu privire la pericolul drogurilor sau al unui viitor infracțional.
Pe de altă parte, pe internet au circulat imagini video care arată forțele de aplicare a legii apelând la tactici dure. De pildă, bărbații și băieții prinși cu droguri sunt loviți în cap. Într-un clip distribuit pe scară largă, se poate vedea cum un adolescent este silit să frece un tatuaj până când sângerează.
În închisorile în care militarii au fost trimiși să preia controlul, au loc abuzuri similare, potrivit avocaților și familiilor deținuților.
„Cer ca deținuți să fie bătuți mai rău decât Iisus Hristos", a declarat Fernanda Lindao, al cărei fiu își ispășește o condamnare pentru jaf în Penitenciarul Litoral din Guayaquil. „Pentru deținuți, nu există drepturi ale omului”.
Cu toate acestea, imaginile cu arestări au o popularitate uriașă mulți ecuadorieni lăudând demersul soldaților și al președintelui.
„Publicul aplaudă ceea ce se întâmplă", a declarat Álvarez, primarul din Guayaquil, „și nu o fac pentru că sunt oameni răi, ci pentru că s-au săturat de toată violența pe care au îndurat-o.”
„Au ucis aici, au aruncat cadavrele", a dezvăluit Rosa Elena Guachicho, care locuiește în Durán, o suburbie a orașului Guayaquil cu drumuri neasfaltate și lipsit de apă potabilă. „Acum o lună au găsit unul într-o față de pernă, tăiat în bucăți".
Localnica Dolores Garacoia a explicat că bandele au pus stăpânire pe Durán. Șoferii de taxi refuzau să intre aici, de teamă că vor fi jefuiți sau răpiți, a spus ea. Nici măcar poliția nu se simțea în siguranță.
Bandele îi amenințau pe micii proprietarii, printre care se numără și Garacoia, care spune că și-a închis magazinul după ce a primit un telefon prin care i se cerea o plată în valoare de câteva mii de dolari, cunoscută drept vacuna (vaccin).
„A trebuit să dau jos semnul și să închid imediat", a spus ea.
Locuitorii din Guayaquil și-au schimbat stilul de viață pentru a se adapta la gradul crescut de violență - n-au mai ieșit din casă, și-au luat pitbuli - dar bandele au schimbat și aspectul orașului. Locuințele sunt protejate cu gratii, care se întind pe două-trei etaje.
Dintr-un centru comunitar cu vergele de fier la ferestre din Monte Sinai, parte a celui mai periculos cartier din Guayaquil, unde peste 500 de persoane au fost ucise anul trecut, Ángel Chávez, în vârstă de 14 ani, are sentimente amestecate în legătură cu sosirea armatei.
„Poate că, în sfârșit, va pune capăt la tot ce am avut de îndurat”, a spus el.
Totuși, recunoaște că tratamentul dur aplicat adolescenților îl tulbură. „Nu-mi place când îi agresează”, spune el.
Se încarcă comentariile...
