Războiul drogurilor: Ecuador, țara bandelor și cartelurilor, în stare de „conflict intern”

Ecuador nu este o țară producătoare de droguri. Nu a fost nici măcar pe rutele de transport către consumatorii din Statele Unite sau Europa. Însă este vecină cu Peru, Columbia și Venezuela și are un număr mare de porturi de mare adâncime, așa încât a atras atenția, în ultimii 10-12 ani, cartelurilor mari de droguri din Columbia și Mexic. Din lipsa de atenție și din convivialitatea poliției și a oficialilor cu narco-traficanții a rezultat o situație inedită, care a explodat la sfârșit de an și pe fondul preluării președinției de către Președintele Daniel Noboa în septembrie, pe baza unui program anti-carteluri, Planul Phoenix, pe care a început să-l aplice prin legislații mult mai stricte.

Un adevarat razboi civil a izbucnit in Ecuador FOTO EPA-EFE

Valul de violență ca reacție la Planul Phoenix de combatere a cartelurilor

Rezultatul a fost un val de atacuri, explozii, distrugeri și un adevărat război civil în întregul stat din Anzi, val de violență care s-a soldat și cu luarea cu asalt a sistemului penitenciar și fuga a doi lideri de carteluri dintre cele mai importante, dar și a nenumărați alți condamnați din cadrul cartelurilor. Un grup a luat cu asalt televiziunea publică, a pătruns într-un studio și, cu pistolul la tâmpla prezentatorului, l-a silit să prezinte date false și informații complet false despre starea din țară, în timp ce personalul postului era țintuit la pământ sub amenințarea armelor. Haosul instalat pe străzi a determinat Președinția să declare stare de “conflict intern” și să scoată Armata alături de poliție pe străzi pentru a prelua controlul.

Președintele Noboa a declarat joi, 11 ianuarie, că 22 de grupări criminale cu activități legate de traficul de droguri sunt organizații teroriste și a cerut arestarea membrior acestora. Peste 900 de persoane au fost arestate în Ecuador până luni între care 94 membri ai acestor grupări iar restul colaboratori, cei care i-au ascuns sau au sprijinit activitățile grupărilor de traficanți de droguri. Străinii care vin din Columbia și Peru trebuie să prezinte un cazier judiciar extins la intrarea în Ecuador, 90% dintre străinii deținuți în închisori și implicați în carteluri fiind columbieni, peruani și venezueleni.

Declanșatorul violențelor a fost preluarea controlului cartelurilor în închisori și fuga de aici a lui Adolfo Fito Macias din închisoarea Guadayaquil, cel mai mare oraș și port de adâncime, un penitenciar unde era deținut din 2011 pentru a ispăși o pedeapsă de 34 de ani de închisoare. De altfel, în Ecuador, închisorile au devenit centrele de comandă ale cartelurilor, acolo unde grupările rivale își reglează conturi și își dispută controlul pe teritoriu, dincolo de capacitatea statului de a controla această zonă a închisorilor.

La evadare au participat cel puțin doi paznici, arestați ulterior, în condițiile în care suprapopularea a determinat deseori în Ecuador preluarea controlului de către deținuți asupra unor blocuri sau porțiuni din aceste închisori și în trecut. Autoritățile ecuadoriene au decis transferul deținuților străini către statele de origine pentru a despovăra penitenciarele existente. Peste 3000 de polițiști și militari au fost desfășurați cu scopul de a-l captura pe Fito și pe ceilalți evadați, pe toți membrii cartelurilor și acoliții lor și a reinstala ordinea și liniștea publică.

Implicarea marilor Carteluri de droguri în Ecuador: crime, haos, distrugere

Șeful clanului Choneros, Adolfo Macías Villamar, zis Fito, este un echivalent al marilor capi mafioți ai cartelurilor de traficanți de droguri din Columbia sau Mexic. El se ocupa de traficul maritim de droguri din porturile ecuadoriene, cu precădere Goadayaquil și lucra cu cartelul mexican Sinaloa și cu Frontul Oliver Sinisterra din Columbia pentru traficul de droguri prin Mexic către Statele Unite. Organizarea evadării a avut loc concomitent cu atacuri la cel puțin 6 închisori din Ecuador din diferite provincii. Cartelurile au folosit ocazia pentru a-și demonstra forța și a contra autoritățile civile nou alese, pornite să le blocheze activitățile.

Cel puțin 8 oameni au fost împușcați la Guayaquil și peste 100 gardieni și ofițeri de politie au fost răpiți. Poliția a arestat 13 oameni care au luat cu asalt o secție de poliție și a furat de aici arme și grenade. Gardienii au fost luați ostateci de către prizonierii din carteluri, iar situația continuă și azi. La Riobamba, capitală provincială, au evadat 39 de pușcăriași între care capul unui alt grup criminal renumit, Los Lobos, Fabricio Colon Pico poreclit “El Salvaje”. Ca și în cazul lui Fito, El Salvaje știa că intră în lista de transferuri către o închisoare de maximă siguranță nouă ca parte a Planului Phoenix al Președintelui.

Implicarea cartelurilor mexicane și cobumbiene a înrăutățit situația din Ecuador în ultimii ani. Numai anul trecut peste 8000 de oameni au căzut victime, o rată de 40 la 100.000 decese provenite din crime violente, o rată care s-a cvadruplat în ultimii 5 ani, dublându-se în 2023. Iar violența a mers și în zona asasinatului politic: Fernando Villavicencio, un candidat prezidențial și fost ziarist a fost asasinat la 9 august de către Los Lobos la comanda probabilă a liderului său aflat în închisoare, un alt semnal împotriva programului anti-carteluri anunțat de candidat.

De altfel, după primul tur de scrutin de la 20 august, cartelurile au mai făcut o demonstrație de forță la 1 septembrie, în perspectiva votului din turul doi, menit să blocheze alegerea lui Daniel Noboa: grupurile criminale au atacat multiple locații utilizând bombe puse în mașini, făcute din explozibile diverse și dinamită. Un pod care lega orașele de coastă din provincia El Oro a fost aruncat în aer pentru a nu permite intervenția poliției. Au fost atacate mai multe închisori fiind răpiți peste 50 de gardieni și 7 polițiști. Răpiții au fost eliberați a doua zi dar atacurile și demonstrația de forță a cartelurilor nu au schimbat soarta votului la alegeri.

Noboa este unul dintre cei mai tineri, mai fermi și mai energici președinți din Ecuador, în vârstă de 36. El a anunțat, a lansat și aplică Planul Phoenix pentru securitatea statului și siguranța publică, un plan care costă 800 milioane de dolari dintre care 200 milioane vin de la Statele Unite. Planul presupune, între altele, crearea și instruirea unei unități de intelligence în domeniu, arme tactice și instruirea forțelor speciale, dar și crearea unor noi penitenciare cu măsuri de securitate draconice, întărirea securității în porturi și aeroporturi, dotarea și pregătirea forțelor armate ecuadoriene de către SUA.

Sărăcie, deficite, lipsă de oportunități și droguri: fundamentele sociale pentru subminarea unui stat

Ecuadorul are nenumărate probleme structurale care au dus la explozia majoră de violență a marilor grupări criminale și cartelurile de traficanți. Economia construită pe baza monedei americane, dolarul, a atras nenumărate grupuri criminale și scheme diverse de spălare de bani. Poliția a fost cel puțin indulgentă cu imigrația și cu combaterea găștilor și clanurilor care se confruntau între ele și, ulterior, după arestare, au luat sub control închisorile supra-aglomerate. În plus, atât poliția, cât și procurorii și politicienii au tolerat economia subterană și economia neagră legată și alimentată de traficul de droguri, o componentă foarte importantă, care a menținut Ecuadorul pe linia de plutire. Iar problemele structurale au explodat în violențe de stradă și pierderea controlului, respectiv alunecarea spre caracteristicile unui stat slab.

Explozia de violență de la începutul acestui an a determinat Peru să declare stare de urgență la granița sa cu Ecuadorul, în timp ce Brazilia, Columbia, Chile, Statele Unite au anunțat susținerea pntru măsurile luate de guvern. Ambasada și consulatul Chinei, unul dintre principalii investitori, s-au închis de la 10 ianuarie. Dar acțiunea cartelurilor este considerată una disperată, o abordare de a acționa înaintea Guvernului care a adoptat măsuri dure împotriva liderilor aflați în închisori. Arestarea liderilor evadați și capturarea unei mari părți a grupurilor organizate declarate teroriste ar fi un bun prim pas spre clarificarea situației în Ecuador și restabilirea liniștii și ordinii publice.

De altfel, Parlamentul divizat al Ecuadorului, Adunarea Națională, un parlament dominat azi de majoritatea de centru-dreapta și centru a președintelui, a votat o Declarație- surpriză prin care oferă poliției și armatei amnistie pentru acuzațiile viitoare de utilizare a forței excesive în cazul acestei acțiuni împotriva membrilor cartelurilor pe perioada stării de urgență de 60 de zile, cu precădere a acțiunilor în unitățile penitenciare. Acest pas deschide posibilitate anchetelor în cadrul penitenciarelor și a descoperirii membrilor acestor rețele și a implicării personalului în evadări și revoltele pușcăriașilor care au dus la preluarea controlului închisorilor de către cei închiși. De altfel, preluarea controlului asupra închisorilor este principala țintă a administrației după ce va fi capturat evadații și membrii celor 22 de carteluri și grupuri criminale.

De altfel instalarea actualei administrații a venit și cu vești bune încă din decembrie, de unde și panica liderilor și membrilor cartelurilor. Procurorul general Diana Salazar a declanșat o operațiune mamut cu 75 de raiduri în locurile cunoscute ale bandelor de traficanți, raiduri soldate cu arestarea a peste 25 de oficiali din forțele de poliție, armată, justiție și alte entități statale legate de aceste activități. Cazul Metastasis a adus starea de alertă în zona cartelurilor care au realizat că promisiunile electorale ale Președintelui au substanță și se aplică extrem de repede.

Operațiunea Metastasis a arătat gravitatea problemei și gradul de infiltrare al instituțiilor oficiale de către carteluri. Gradul de corupție a unor numeroși oficiali aflați în funcții cheie care facilitau operațiunile diferitelor carteluri, iar acțiunile lor erau expuse, de obicei, doar în cazul rivalităților și luptelor pentru controlul distribuției și afacerilor cu droguri dintre diverse carteluri. De altfel, procurorul general a declarat că a primit numeroase amenințări cu moartea de la Pico, liderul Los Lobos, suspectat de uciderea candidatului prezidențial Fernando Villavicencio și evadat din închisoare la 8 ianuarie.

Din păcate, operațiunea extinsă nu va putea susținută prea multă vreme de către administrația ecuadoriană. Guvernul lui Noboa se confruntă cu deficitul fiscal, fiind dificil să susțină pe termen lung o asemenea operațiune masivă militară împotriva economiilor ilicite profitabile ale grupurilor criminale și a celorlalte activități economice conexe. Problema majoră rămâne identificarea formulelor oficiale și legale ale dezvoltării economiei ecuadoriene pentru a finanța bugetul într-o realitate din care aceste carteluri sunt eliminate dar spațiul gol poate fi umplut de către noi competitori. Iar construcția unor închisori de securitate maximă ajută la eliminarea formulelor de centre de comandă și control a operațiunilor din interiorul penitenciarelor dar nu rezolvă problema activităților legitime economice pentru ecuadorienii cu venituri reduse și oportunități limitate, cu precădere a tinerilor.