Armata britanică s-a retras din Irlanda de Nord

Armata britanică a pus capăt ieri, la miezul nopţii, celor 38 de ani de prezenţă militară în Irlanda de Nord. De azi, patrulele de poliţie de pe străzile Ulsterului nu vor mai fi

Armata britanică a pus capăt ieri, la miezul nopţii, celor 38 de ani de prezenţă militară în Irlanda de Nord.

De azi, patrulele de poliţie de pe străzile Ulsterului nu vor mai fi escortate de soldaţi. Sfârşitul aşa-numitei operaţiuni "Banner" marchează în mod oficial schimbarea de situaţie pe planul securităţii din această provincie britanică, chiar dacă în ultimii ani a avut loc o reducere a prezenţei militare pe măsură ce procesul de pace avansa.

Demarată în 1969, în contextul escaladării violenţelor dintre catolici şi protestanţi, "Banner" este cea mai lungă campanie militară din istoria armatei britanice. La ea au luat parte peste 300.000 de militari, dintre care 763 şi-au pierdut viaţa.

"Sfârşitul operaţiunii <> este un moment de reflecţie asupra a ceea ce s‑a petrecut şi a ceea ce s-a realizat în 38 de ani", a declarat, ieri, colonelul Wayne Harber, comandant adjunct al Brigăzii de Infanterie 39, ultima care se mai află în Irlanda de Nord.

Ultimul soldat care a murit în această provincie britanică a fost Stephen Restorick, care şi-a pierdut viaţa în atacul de la baza Bessbrooke (South Armagh), în 1997. Potrivit lui Wayne Harber, acum există o nouă stare de spirit în Irlanda de Nord.

În schimb, Gerry Kelly, membru marcant al Sinn Fein (braţul politic al Armatei Republicane Irlandeze), a remarcat că prezenţa soldaţilor a însemnat o mare presiune pentru comunitatea catolică, trupele nedându-se în lături de la hărţuirea membrilor acesteia, imediat ce au sosit în provincie. Partidul Democrat Unionist (DUP) şi Sinn Fein, foşti inamici, au ajuns în acest an la un acord considerat istoric, participând acum împreună la guvernare în provincia britanică.