Afganistan: Un război fără câştigător

Liderii NATO şi-au făcut planurile privind retragerea din Afganistan, dar situaţia de aici este departe de a fi stabilă, iar „afacerile“ talibanilor sunt înfloritoare.

Alianţa Nord-Atlantică şi-a luat un angajament solid la Summitul de la Chicago, care s-a încheiat luni. Trupele vor fi retrase din Afganistan până la sfârşitul anului 2014. Totodată, autorităţile de la Kabul vor fi susţinute pe termen lung, pentru ca talibanii să nu poată reveni la putere. Însă sursa de venituri a insurgenţilor nu are deloc de suferit, în ciuda celor peste 10 ani de război.

Afganistanul furnizează peste 90% din opiul care ajunge pe piaţa neagră la nivel mondial, notează „The Miami Herald", iar producţia din acest an este peste aşteptări.

„Afacerea" cu opiu din Afganistan este în valoare de 1,85 de miliarde de euro, scrie, la rândul său, „The Daily Telegraph", adăugând că 90% din heroina care se vinde pe străzile din Marea Britanie provine din statul din zona central-sudică a Asiei. Naţiunile Unite estimează că din cauza consumului de droguri provenite din Afganistan mor anual 100.000 de oameni.

Misiune imposibilă

În momentul de faţă, şansele de a distruge culturile de mac  sunt mici. Deşi distrugerea culturilor a fost unul din obiectivele iniţiale ale conflictului, în prezent, producţia se situează la un nivel mult mai mare în comparaţie cu anul 2001, când a început războiul împotriva talibanilor.

Experţii văd în aceste culturi un barometru al securităţii: un nivel scăzut arată că oamenii îşi asigură existenţa prin mijloace legale şi cooperează cu autorităţile.

„Ireversibila" retragere a trupelor NATO nu va îmbunătăţi cu nimic situaţia, chiar dacă, după plecarea celor 130.000 de soldaţi străini, dintre care circa 90.000 sunt americani, „afganii nu vor fi lăsaţi singuri", după cum a dat asigurări preşedintele american, Barack Obama.

Prezent la Chicago, preşedintele afgan, Hamid Karzai, a recunoscut că, în ceea ce priveşte securitatea, situaţia este departe de a fi stabilă, dar şi-a exprimat speranţa că Afganistanul „nu va mai fi o povară pe umerii prietenilor din comunitatea internaţională".

Traian Băsescu, la întâlnirea cu omologul ucrainean, Viktor Ianukovici

Statele membre NATO şi partenerii lor au confirmat strategia de retragere stabilită de SUA. Acestea au aprobat transferul total al responsabilităţii forţelor afgane „până la jumătatea lui 2013".

Trupele internaţionale vor trece apoi la un rol de susţinere până la retragerea lor, la finalul anului 2014.

Dacă va cere Kabulul, Alianţa Nord-Atlantică este „pregătită să lucreze la stabilirea unei noi misiuni după 2014", care va avea doar rol de sprijin, orice operaţiune de luptă fiind exlusă.

Franţa îşi va retrage trupele până la sfârşitul acestui an, întrucât, potrivit preşedintelui François Hollande, misiunea acestei ţări în Afganistan „s-a terminat". Hollande a adăugat că „elemente" militare vor rămâne pe teritoriul afgan pentru „acţiuni de formare" a soldaţilor şi poliţiştilor.

Comunitatea internaţională şi-a dat acordul de principiu pentru a finanţa bugetul forţelor de securitate afgane pe parcursul „deceniului de reconstrucţie", până în 2024.

Un deceniu de „reconstrucţie"

Acesta a fost evaluat la 4,1 miliarde de dolari pe an pentru efective care vor trebui reduse de la 352.000 la 228.500 de militari.

Statele Unite vor asigura mai mult de jumătate din sumă, în timp ce Afganistanul va contribui cu circa 500 de milioane de dolari, astfel că 1,3 miliarde ar urma să fie asigurate asigurate de celelalte state.

România va rămâne angajată în Afganistan până la finalizarea retragerii misiunii ISAF a NATO, în 2014, iar obiectivul militarilor români va fi consolidarea situaţiei de securitate în zona Zabul, aria de responsabilitate a ţării noastre, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

Întrebat la finalul Summit-ului NATO dacă au fost stabilite contribuţia financiară şi detaliile tehnice privind participarea României la cumpărarea unor avioane fără pilot, preşedintele României a afirmat: „Nu mărim taxele, nu confirm şi nu infirm comunicatul Casei Albe".

Întrebarea a făcut referire la un comunicat al Casei Albe potrivit căruia România va participa la achiziţionarea a cinci drone (avioane fără pilot) împreună cu alte 13 state.

România desfăşoară în prezent 1.040 de militari combatanţi, 76 de jandarmi instructori şi 23 de militari în misiunea EULEX a UE. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat însă că militari combatanţi vor trebui să fie prezenţi şi după 2015 în Afganistan pentru a asigura securitatea instructorilor care vor pregăti forţele afgane.

Obstacole ce trebuie depăşite

Între timp, Alianţa trebuie să pregătească retragerea celor 130.000 de soldaţi aflaţi încă în ţară şi a enormei cantităţi de material militar acumulată într-un deceniu de război.

Unul dintre obstacolele ce trebuie depăşit urgent este blocarea rutelor de transport între Pakistan şi Afganistan, pentru convoaiele militare.

Washingtonul consideră „inacceptabil" costul drepturilor de trecere cerut de Pakistan, care s-ar ridica, potrivit presei americane, la 5.000 de dolari pe container, adică de 30 de ori mai mult decât înainte de închiderea rutelor de aprovizionare.

Ponta, în Afganistan

Premierul Victor Ponta a vizitat trupele militare româneşti aflate în misiune în Afganistan. Potrivit acestuia, indiferent de disputele politice, angajamentele României în Afganistan sunt susţinute de Guvern, Preşedinţie şi toate forţele politice.

Temerile afganilor

În timp ce liderii NATO fac planuri privind retragerea din Afganistan, temerile privind evoluţia situaţiei după 2014 se înmulţesc. Şi nu este adusă în discuţie doar capacitatea forţelor afgane de a asigura ordinea în ţară, în contextul în care, în ultima perioadă, talibanii au reuşit să se infiltreze în rândurile acestor trupe.

Muncitorii afgani care au lucrat pentru Alianţa Nord-Atlantică se tem pentru vieţile lor, scrie „Der Spiegel". „Talibanii ştiu exact cine lucrează pentru NATO. Deja ne-au trimis scrisori de ameninţare. Ne consideră trădători", a afirmat un afgan care lucrează ca traducător.

Unii dintre cei care au lucrat pentru trupele germane speră să primească vize pentru Germania şi şansa de a începe aici o nouă viaţă. Alţii s-ar mulţumi să o ia de la capăt în Iran sau în Pakistan.

 „Un altfel de NATO"

La revenirea în ţară de la summitul NATO desfăşurat la Chicago, preşedintele Traian Băsescu a declarat că profilul organizaţiei Nord-Atlantice capătă un alt contur.

„Concluzia nu poate fi decât una singură: după Chicago avem un altfel de NATO. Avem un NATO care îşi asumă responsabilităţi nu numai militare, dar şi politice, şi tendinţa acestei organizaţii este să devină o organizaţie globală, o organizaţie extrem de influentă", a declarat Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta, prima vizită în Afganistan

Potrivit şefului statului, mandatul stabilit în urmă cu un an de CSAT este reflectat în Declaraţia summit-ului NATO. „Spre exemplu, la articolul 48 face trimitere exact la elementele de politică externă şi de securitate regionale", a declarat acesta, adăugând că sunt vizate „Marea Neagră, Balcanii de Vest, zona estinsă a Mării Negre şi nu în ultimul rând cooperarea la Marea Neagră în formatele existente".

Traian Băsescu a menţionat şi că NATO prevede o soluţionare pe cale diplomatică a situaţiei din Transnistria. A amintit şi de subiectul Kosovo, în cazul căruia s-a ajuns la un punct de vedere susţinut de ţara noastră " respectarea rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate.

O competiţie pierdută de UE

Preşedintele României a declarat că Uniunea Europeană a pierdut competiţia cu Statele Unite pentru a fi mai relevantă strategic şi militar, iar Parteneriatul strategic stabilit între UE şi NATO confirmă faptul că România a avut o viziune corectă, încă de acum opt ani.

„Erau mari dezbateri când noi spuneam de relaţia transatlantică şi, dintr-o dată, prin anul 2012, într-un astfel de document se menţionează că UE este un partener unic. (...)  Nu pot spune că este o bucurie, dar este o realitate a zilelor noastre", a explicat leful statului.

Pe de altă parte, atât preşedintele României, cât şi cel al Poloniei, Bronislaw Komorowski, care au avut întâlniri la Chicago cu omologul lor ucrainean Viktor Ianukovici, au cerut Ucrainei să reducă presiunile asupra Iuliei Timoşenko. Fostul premier al Ucrainei ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de detenţie pentru abuz de putere.

De altfel, NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la aplicarea selectivă a justiţiei în Ucraina, dar şi cu privire la „ceea ce par anchete motivate politic, inclusiv privind lideri ai opoziţiei, precum şi de condiţiile detenţiei lor".

"În condiţiile în care SUA furnizează 77% din bugetul Alianţei, UE a pierdut competiţia pentru a fi mai relevantă decât SUA în interiorul NATO şi în probleme de securitate."

Traian Băsescu preşedintele României