Adunarea Generală a ONU a scos la iveală noi alianțe globale și limitele lor

Liderii mondiali care s-au adunat săptămâna aceasta la sediul ONU din New York, pentru sesiunea Adunării Generale, au primit un test în timp real al coalițiilor pe care le construiesc pentru a ocoli administrația Trump. Și, odată cu el, o revenire dură la realitate.

Întâlnire între Emmanuel Macron și Donald Trump, la ONU. Foto: X/@EmmanuelMacron

Ei s-au reunit într-un moment în care tot mai mulți aliați susțin că nu se mai pot baza pe Statele Unite, unii îmbrățișând ideea unor „puteri mijlocii“ care să colaboreze pentru a stabili agenda globală. Tensiunea a fost vizibilă: atât premierul canadian Mark Carney, cât și premierul spaniol Pedro Sánchez, doi dintre cei mai vehemenți critici ai președintelui american Donald Trump, au făcut clar că nu intenționează să se întâlnească cu liderul de la Casa Albă.

Momentul a părut, de asemenea, potrivit pentru o poziție comună împotriva unora dintre politicile americane care au afectat aliații din Golf și din Europa, în special în privința războiului din Iran. Popularitatea internă a lui Trump se află la un minim istoric, iar republicanii se luptă să păstreze controlul Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie, scrie politico.eu.

Discuțiile despre Ucraina, inteligența artificială și Iran au arătat promisiunea unor noi aranjamente globale, fără implicarea directă a Statelor Unite. Însă multe dintre aceste eforturi s-au lovit de diviziuni interne sau de realitatea dură că orice acțiune majoră tot are nevoie, până la urmă, de acordul Washingtonului.

Efortul de a construi o lume care să nu mai graviteze în jurul SUA este, în continuare, "un proces în curs de desfășurare", a declarat Allison Minor, care a deținut funcții de conducere responsabile de dosarul Golfului în administrațiile Biden și în primul mandat Trump, și care a participat la evenimente alături de lideri din Golf și din Europa, în marja Adunării Generale. "Există un fel de reflex, o obișnuință de a te aștepta ca Statele Unite să vină și să ofere acea putere de convocare și direcție", a spus ea. "Realitatea este că SUA rămân, în continuare, actorul central", a adăugat Minor.

Sesiunea Adunării Generale continuă oficial până luni, însă majoritatea liderilor și-au susținut deja discursurile în cursul acestei săptămâni, iar mulți dintre participanți se grăbeau, vineri, să prindă zborurile de întoarcere, înaintea unei furtuni puternice așteptate în nord-estul Statelor Unite.

O linie delicată pentru Europa, pe dosarul Ucrainei

Miza acestui efort al "puterilor mijlocii" este deosebit de ridicată în cazul Ucrainei, unde europenii încearcă să compenseze sprijinul militar și diplomatic lăsat în urmă de o Americă tot mai imprevizibilă.

Și au existat câteva rezultate concrete: a fost rezolvată tensiunea legată de Groenlanda, printr-un nou acord cu Trump, Finlanda a semnat un acord privind dronele cu Ucraina, iar Franța a anunțat un contract pentru livrarea de radare și interceptoare către Kiev. Canada, posibil viitor "membru asociat" al UE, s-a apropiat la rândul ei de bloc, ministrul german de externe, Johann Wadephul, plecând de la New York direct spre Ottawa, pentru discuții privind comerțul și submarinele.

Aceste câștiguri concrete au avut loc însă pe fondul unor semnale contradictorii venite de la Washington. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump și a declarat că a primit acordul final pentru licențierea producției de rachete Patriot (informație neconfirmată însă de Casa Albă). A doua zi, secretarul de stat Marco Rubio a declarat jurnaliștilor că SUA l-au invitat pe președintele rus Vladimir Putin la reuniunea G20 de la Miami și l-au încurajat să participe.

Invitația a nemulțumit Europa, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, calificând-o drept „greu de acceptat“. Ea a scos însă la iveală și fisuri între aliați: ministrul german de externe a salutat, la rândul său, ideea. Întrebată despre invitație, ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a preferat să scoată în evidență „vestea bună“, recent adoptatele sancțiuni americane împotriva Rusiei. „Ceea ce trebuie să facem este să ne coordonăm pe sancțiuni și să ne coordonăm eforturile diplomatice“, a spus Țoiu.

Rubio s-a întâlnit, de asemenea, miercuri, cu omologul său rus, într-o discuție cu ușile închise. Iar emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit, la New York, cu emisarii Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, potrivit CNN.

La un eveniment desfășurat în marja Adunării Generale, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a pledat pentru menținerea a ceea ce el a numit "căsnicia" dificilă dintre SUA și Europa. "Chiar dacă dragostea a dispărut din căsnicie, noi considerăm că este, totuși, o căsnicie. Aveți aventuri în altă parte, dar pentru noi rămâneți căsătoriți, și ar trebui să păstrăm lucrurile așa", a spus el.

Voință, dar nu și o cale, pe dosarul inteligenței artificiale

Finlanda și Norvegia au ajuns la New York cu o declarație prin care cereau o supraveghere globală a inteligenței artificiale, susținută de aproape două duzini de state, printre care Australia, Canada, Estonia și Emiratele Arabe Unite (dar nu și de SUA sau China). Franța, la rândul ei, a convocat o sesiune a Consiliului de Securitate dedicată AI, în cadrul căreia lideri din industrie au cerut cooperare globală.

Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a declarat în fața reprezentanților reuniți că susține „standarde globale comune“ pentru testarea modelelor de inteligență artificială, avertizând că, „dacă este gestionată prost, inteligența artificială ar putea reprezenta un risc pentru omenire, în ansamblu“.

Toate acestea au însemnat însă relativ puțin, în fața respingerii de către Trump a eforturilor internaționale de reglementare a AI, pe care le-a numit o „schemă globalistă“. „Cei care produc 90% din inteligența artificială mondială nu vor să joace după aceste reguli“, a spus James Lewis, fost oficial al Departamentului de Stat, care a coordonat activitatea pe securitate cibernetică în administrația Obama.

Până sâmbătă, nu toate statele UE aderaseră la declarație, iar Marea Britanie rămăsese, de asemenea, deoparte.

Președintele francez Emmanuel Macron a venit cu propria propunere: un model de inteligență artificială open-source, dezvoltat de "toate statele suverane atașate propriei independențe". Premierul britanic Andy Burnham a avut, la rândul său, un plan propriu: să folosească viitoarea președinție britanică a G20 pentru a stabili principii privind AI.

Nicio inițiativă centrală nu a reușit însă să avanseze cu adevărat, chiar dacă premierul australian, Anthony Albanese, a declarat, în fața Adunării Generale, că agenți ai OpenAI ar fi pătruns în sistemul de sănătate al țării sale.

Orientul Mijlociu, cu ochii ațintiți doar spre Washington

Există semne că țările din Golf încearcă, la rândul lor, să-și diversifice dependența de Statele Unite. Arabia Saudită, Pakistan și Turcia — care au semnat recent un nou pact de apărare — s-au întâlnit la Riad, în timpul Adunării Generale, pentru a discuta despre consolidarea acestei alianțe, inclusiv prin înființarea unui secretariat general și a unor grupuri de lucru, potrivit autorităților saudite. Macron a anunțat, de asemenea, că Franța va trimite militari și echipamente pentru a ajuta la protejarea instalațiilor energetice saudite, continuând astfel sprijinul deja oferit de Marea Britanie pentru avioanele de luptă saudite.

Totuși, majoritatea statelor afectate de războiul din Iran și-au concentrat atenția tot asupra lui Trump și a emisarilor săi. Un diplomat arab, care a cerut anonimatul, ca și alte surse citate în acest material, întrucât nu era autorizat să vorbească public, a spus că este ușor pentru un premier aflat „în timp de pace“, precum Carney, să critice public Casa Albă. „Carney este confortabil, în Canada“, a spus el. „Nu schimbi calul în timpul războiului.“

Trump s-a întâlnit marți, cu ușile închise, cu aliați arabi și musulmani, în cadrul unei reuniuni cu Consiliul de Cooperare al Golfului. Înaintea întâlnirii, Trump i-a asigurat că „rămânem uniți. Suntem cu toții împreună, foarte uniți“. O sursă apropiată discuțiilor a precizat că Trump nu și-a asumat niciun angajament concret în cadrul întâlnirii, care ar fi durat aproximativ 15 minute și ar fi fost "doar pentru imagine publică". Sursa a subliniat însă că, spre deosebire de alte dosare disputate, "toată lumea știe că SUA trebuie și vor fi implicate".

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se confruntă cu o erodare a sprijinului internațional, a oferit cel mai clar exemplu al unui lider din Orientul Mijlociu care continuă să mizeze masiv pe Statele Unite. Israelul nu are „un partener mai bun decât președintele Trump“, a declarat Netanyahu, joi, în discursul său susținut în fața Adunării Generale, mulțumindu-i lui Trump pentru "conducerea sa curajoasă".

China, marea absentă

În ciuda discuțiilor serioase purtate de oficiali și diplomați la ONU în această săptămână, atenția lumii s-a mutat, începând de miercuri, în altă parte — spre summitul dintre Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurat la Washington.

Xi ar fi putut, cu ușurință, să facă o oprire la New York, pentru a lua cuvântul la Adunarea Generală, înainte de întâlnirea cu Trump. În schimb, a zburat direct spre Washington, pentru o vizită de trei zile, care a inclus și o cină de stat la care au participat miliardari din tehnologie, departe de inițiativele greoaie și de acordurile complicate ale organizației diplomatice în vârstă de 81 de ani.

Summitul Trump-Xi în sine nu a produs rezultate spectaculoase, în afara prelungirii cu două luni a armistițiului comercial, care a oferit o oarecare stabilitate economică globală pe termen scurt. Cei doi lideri nu au anunțat nicio nouă înțelegere privind inteligența artificială, Iranul sau Ucraina.

Deși Xi a evitat ONU, el și Trump s-au angajat totuși să se întâlnească din nou, la alte două reuniuni globale: summitul APEC din noiembrie și reuniunea G20 de la Miami, în decembrie.