Un produs italian apreciat și de români, tot mai greu de făcut din cauza secetei și a temperaturilor record. Cât costă în România

Seceta și temperaturile extreme pun presiune pe fabricarea unui produs tradițional italian, vechi de peste 800 de ani. De la producția de materie primă până la procesul de maturare, fiecare etapă a devenit tot mai costisitoare.

În magazinele din România, produsul este considerat de mulţi unul de lux. FOTO: arhivă

Canicula și seceta pun tot mai multă presiune pe producția de Parmigiano Reggiano, una dintre cele mai cunoscute brânzeturi din lume. Fermierii italieni spun că temperaturile extreme reduc producția de lapte și cresc costurile, amenințând o tradiție veche de peste opt secole.

Parmigiano Reggiano, cunoscut în întreaga lume drept parmezanul autentic și apreciat inclusiv în România, este produs după reguli foarte stricte. Brânza poate fi fabricată exclusiv în cinci provincii din nordul Italiei, în principal în regiunea Emilia-Romagna, iar vacile trebuie hrănite doar cu iarbă și fân cultivate în această zonă. Tocmai de aceea, temperaturile extrem de ridicate și perioadele tot mai lungi de secetă afectează direct una dintre cele mai importante industrii alimentare ale Italiei.

În urmă cu 50 de ani, fermierii din Emilia-Romagna deschideau ferestrele grajdurilor doar pe timpul nopții, în zilele toride de vară, pentru a răcori animalele. Astăzi, pe măsură ce temperaturile depășesc frecvent 40 de grade Celsius, acestea rămân deschise permanent, iar crescătorii folosesc ventilatoare și sisteme de pulverizare a apei pentru a proteja vacile și producția de lapte din care se obține celebrul parmezan, relatează Reuters.

„Căldura extremă afectează calitatea și cantitatea laptelui”, a declarat Nicola Bertinelli, președintele Consorțiului Parmigiano Reggiano, care conduce și ferma de vaci de lapte înființată de familia sa în 1895, în apropiere de Parma.

Seceta reduce producția de lapte

Temperaturile ridicate își pun amprenta asupra efectivelor de bovine. Vacile petrec mai mult timp culcate, mănâncă mai puțin și produc cu până la 10% mai puțin lapte, ingredientul de bază al parmezanului.

Pentru fermieri, problema nu se rezumă doar la disconfortul animalelor. Lipsa precipitațiilor afectează culturile de iarbă și fân, necesare pentru respectarea regulilor de producție.

FOTO: getyourguide

„Dacă nu plouă, iarba nu crește, fânul nu poate fi produs și este imposibil să obținem laptele necesar pentru fabricarea brânzei”, a declarat Bertinelli, în vârstă de 54 de ani, pentru Reuters.

Facturile la energie cresc odată cu temperaturile

Pentru a limita efectele caniculei, fermierii au instalat ventilatoare și sisteme de răcire cu apă, însă aceste măsuri au dus la creșterea semnificativă a consumului de energie.

Costurile mai mari îi afectează și pe administratorii depozitelor unde roțile de Parmigiano Reggiano sunt lăsate la maturat timp de cel puțin un an, iar uneori chiar trei ani sau mai mult.

Parmigiano stă la maturat cel puţin un an. FOTO: magnifico food

Peste 500.000 de roți de brânză, evaluate la peste 300 de milioane de euro, sunt păstrate în cele două depozite operate de Magazzini Generali delle Tagliate (MGT), divizie a Credito Emiliano, în provinciile Reggio Emilia și Modena.

„În timpul valurilor de căldură extreme din acest an, consumul nostru zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%”, a declarat Giancarlo Ravanetti, directorul MGT.

Acesta spune că societatea a investit în sisteme de răcire mai eficiente, în modernizarea cazanelor și a izolației clădirilor, dar și în extinderea producției de energie din surse regenerabile.

„Pentru a face instalațiile noastre cât mai eficiente din punct de vedere energetic, am îmbunătățit sistemele de răcire și cazanele, am modernizat izolația clădirilor și am crescut producția de energie din surse regenerabile”, a adăugat el.

Depozitele climatizate din Emilia-Romagna au devenit atât de cunoscute încât sunt supranumite „Banca Parmigiano”. Acolo, fiecare roată de brânză trece prin verificări riguroase de calitate, inclusiv scanări cu raze X. În plus, experții inspectează săptămânal fiecare roată, lovind-o ușor cu ciocănele speciale pentru a identifica eventualele defecte apărute în timpul maturării.

„Factorul uman rămâne esențial și reprezintă adevărata forță a întregului proces”, a punctat Giancarlo Ravanetti.

Și reprezentanții industriei alimentare avertizează că fenomenul ar putea avea consecințe pe termen lung.

Paolo Ganzerli, director de vânzări internaționale la grupul GranTerre, care a înregistrat venituri consolidate de 1,87 miliarde de euro în 2025, spune că episoadele de căldură extremă vor afecta atât producția, cât și costurile.

„Dacă evenimentele extreme devin mai de lungă durată și mai intense, acestea vor avea cu siguranță un impact atât asupra cantității, cât și asupra calității laptelui, dar, mai presus de toate, vor duce la costuri mai mari”, a spus el, continuând: „Nu vrem să fim ultima generație care îl mănâncă.”

Cât costă în România

În România, Parmigiano Reggiano este un produs apreciat de mulţi. Un kilogram de parmezan autentic se vinde, în general, cu aproximativ 150-200 de lei, în funcție de producător și perioada de maturare.

Bucățile ambalate în cantități mai mici ajung să coste mai mult raportat la kilogram, astfel că un pachet de 200 de grame poate fi găsit la aproximativ 35-40 de lei. Sortimentele maturate mai mult timp, considerate de calitate superioară, pot avea prețuri chiar și mai ridicate.

Industria Parmigiano Reggiano generează venituri estimate la 4,5 miliarde de euro pe an, susține mii de locuri de muncă și reprezintă unul dintre pilonii economiei locale.

În 2025, exporturile au reprezentat peste jumătate din vânzările totale ale produsului, Statele Unite fiind cea mai mare piață externă.