Video Un matematician de la Oxford răstoarnă o teorie veche despre Partenon: „Am căzut într-o gaură de iepure”

Un matematician de la Universitatea Oxford contestă una dintre cele mai cunoscute explicații privind arhitectura Partenonului. După ce a analizat matematic presupusele iluzii optice pentru care arhitecții greci au introdus curbe subtile în construcția templului, profesorul Alain Goriely susține că acestea fie nu există, fie sunt prea slabe pentru a putea fi observate de la distanța de la care este privit monumentul.

Arhitecții antici ai Partenonului, apreciați pentru folosirea ingenioasă a geometriei Foto: Getty Images

Partenonul, celebrul templu dedicat zeiței Atena, se află pe Acropola din Atena și este admirat de peste 2.000 de ani. Generații de cercetători au lăudat ingeniozitatea arhitecților greci și modul în care aceștia ar fi folosit geometria pentru a face templul să pară perfect proporționat.

Una dintre cele mai cunoscute teorii spune că anumite elemente aparent curbate ale construcției au fost realizate intenționat pentru a corecta iluziile optice care ar fi făcut liniile templului să pară deformate, potrivit The Guardian.

Profesorul Alain Goriely a analizat însă aceste explicații și a ajuns la o concluzie surprinzătoare: iluziile optice despre care se spune că au fost corectate de arhitecții Partenonului sunt, în unele cazuri, inexistente, iar în altele aproape imposibil de perceput.

„Cred că ar putea fi cel mai vechi mit pe care îl avem, în afară de religie”, a declarat matematicianul.

Curba de șase centimetri din baza Partenonului

Una dintre teoriile contestate de cercetător se referă la baza templului, cunoscută drept stilobat. Măsurătorile arată că laturile lungi ale acesteia nu sunt perfect orizontale. Ele formează o curbă ușoară și se ridică în zona centrală cu aproximativ șase centimetri.

Explicația tradițională este că această curbură ar fi fost introdusă pentru a împiedica baza templului să pară lăsată în jos la mijloc.

Teoria a fost asociată cu două posibile iluzii optice. Prima susține că liniile orizontale foarte lungi tind să pară curbate în jos în zona centrală.

Goriely spune, însă, că nu a găsit dovezi care să demonstreze că acest efect apare în mod natural.

A doua explicație face referire la iluzia Hering, în cazul căreia linii paralele pot părea curbate atunci când sunt intersectate de alte linii. Matematicianul arată însă că această iluzie este mai puternică atunci când liniile se intersectează la unghiuri ascuțite.

În cazul Partenonului, coloanele sunt în mare parte verticale și, prin urmare, nu ar produce efectul necesar. Mai mult, nu există dovezi că iluzia Hering s-ar manifesta în același mod în cazul unei structuri tridimensionale.

De ce sunt coloanele Partenonului ușor curbate

Goriely a analizat și entaza, ușoara bombare spre exterior a coloanelor templului.

Explicația cunoscută până acum este că arhitecții ar fi folosit această tehnică pentru a combate o iluzie optică. Fără această modificare, coloanele ar fi părut mai înguste în zona centrală.

Și în acest caz, cercetătorul afirmă că nu a găsit dovezi pentru existența unei asemenea iluzii.

În plus, coloanele Partenonului au o bombare de numai aproximativ 18 milimetri, ceea ce înseamnă că modificarea este foarte greu de observat de la distanțele obișnuite.

„Iluziile sunt ele însele o iluzie”, este, în esență, concluzia cercetării.

De unde provine teoria

În studiul său, intitulat „The illusion of illusions: There are no optical corrections in the Parthenon”, Goriely urmărește originea teoriei până la Vitruvius, arhitect și inginer roman din secolul I î.Hr.

Potrivit publicației citate, Vitruvius a scris despre arhitectura greacă la aproximativ 400 de ani după construirea Partenonului. Explicațiile sale au fost, ulterior, preluate în lucrări de arhitectură și au ajuns să fie considerate adevăruri consacrate.

Matematicianul recunoaște că analiza tuturor dovezilor l-a atras într-o cercetare mult mai amplă decât anticipase. „Am căzut într-un fel de gaură de iepure”, a spus el, referindu-se la procesul prin care a verificat explicațiile tradiționale.

Studiul nu stabilește motivul pentru care grecii au construit Partenonul cu aceste forme. Goriely consideră însă că explicația ar putea fi mai degrabă practică sau estetică decât legată de corectarea unor iluzii optice.

Curba bazei, de exemplu, ar fi putut contribui la împiedicarea formării bălților de apă de ploaie. În cazul coloanelor, curbura ar fi putut avea pur și simplu un scop estetic, contribuind la un aspect mai organic și mai plăcut vizual.

Studiul lui Goriely a fost publicat în revista științifică Royal Society Open Science.

Acesta le transmite cititorilor să nu accepte pur și simplu explicațiile consacrate, ci să privească singuri.

„Aveți încredere în propriii ochi. Puneți la îndoială ceea ce vedeți și decideți singuri dacă teoria corecțiilor optice rezistă”, concluzionează matematicianul.