Partenonul, celebrul templu al zeiței Atena de pe Acropolă, renaște: pentru prima dată în 20 de ani, fără schele. Detalii inedite
0Pentru prima dată în 20 de ani, privirea asupra Partenonului nu mai e umbrită de fier și schele. Vizitatorii Acropolei pot admira acum fațada vestică a celebrului templu exact așa cum au făcut-o atenienii antici — liberă, luminoasă, copleșitoare prin simplitate.
Un detaliu mai puțin cunoscut: niciun element al Partenonului nu este perfect drept. Arhitecții greci au introdus curbe și unghiuri optice care corectează iluzia vizuală, creând impresia unui echilibru absolut. Această perfecțiune calculată este păstrată cu precizie și în restaurarea modernă.
În acest articol vei afla cum a decurs restaurarea monumentului, ce tehnici au folosit specialiștii pentru a păstra perfecțiunea optică a Partenonului, ce emoție a stârnit reîntâlnirea vizitatorilor cu templul Atenei eliberat de schele și de ce, chiar și după două decenii de lucrări, importanța protejării sale rămâne esențială (VEZI GALERIA FOTO ȘI VIDEO).
Tot aici vei descoperi, pe scurt, povestea Partenonului (Parthenon) – de la geniul arhitectural al lui Iktinos și Fidias până la eforturile moderne de restaurare care redau strălucirea templului zeiței Atena.
Două decenii de restaurare atentă a Partenonului
Restaurarea Partenonului este considerată una dintre cele mai complexe operațiuni de conservare din lume. Proiectul, început în anii ’80 și continuat cu o nouă etapă în 2001, a implicat zeci de specialiști, arhitecți și arheologi. Fiecare bloc de marmură a fost măsurat, scanat digital și reasamblat manual, pentru a reconstitui proporțiile originale concepute de Phidias și arhitecții Ictinos și Callicrates.
Peste 2.000 de fragmente au fost curățate și fixate, folosind tehnici moderne care nu afectează structura antică.
După două decenii de lucrări minuțioase de conservare, schelele exterioare din metal care acopereau monumentul din secolul al V-lea î.Hr. au fost demontate la finalul lunii septembrie, oferind pentru scurt timp (aproximativ o lună) o vedere complet neobstrucționată asupra celui mai faimos templu al lumii antice.
Fațada vestică, de la care au fost îndepărtate schelele, este prima imagine care li se dezvăluie vizitatorilor ce urcă pe Stânca Sacră a Atenei. Acum, oferă o experiență vizuală unică. Lucrările de restaurare de pe această parte au fost realizate de Serviciul de Conservare a Monumentelor Acropolei.
Reacțiile vizitatorilor: emoția unei reîntâlniri cu istoria
„Este ca și cum am vedea un monument complet diferit. Pentru prima dată în aproape 200 de ani, exteriorul Partenonului este complet liber de schele”, a remarcat ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un interviu acordat postului Skai.
Printre turiști, reacțiile sunt deopotrivă de emoționate și de surprinse: „Am vizitat Acropola (Acropole) de trei ori, dar abia acum am avut senzația că o vedem cu adevărat. Fără schele, Partenonul pare viu, aproape divin”.
Imaginile postate pe rețelele sociale au devenit virale în doar câteva zile, sub hashtagul #ParthenonUnveiled, în timp ce pe străzile pietonale care înconjoară Stânca Sacră a Acropolei se simte o emoție colectivă.
Fotografiile inundă rețelele sociale, iar mulți descriu experiența ca pe o „întoarcere în timp”, o clipă în care istoria respiră din nou fără bariere de fier.
Partenonul liber de schele din primăvara lui 2026: restaurarea aproape finalizată
Dar acest moment magic este temporar. Deși exteriorul Partenonului este restaurat, lucrările continuă. Specialiștii avertizează că în noiembrie, schelele vor reveni – de data aceasta mai ușoare, mai discrete și adaptate arhitecturii monumentului antic. Scopul este consolidarea structurii interne a Partenonului, fără a obstrucționa vederea vizitatorilor.
Restaurarea va dura până la finalul primăverii - începutul verii anului 2026, când Partenonul, simbolul atemporal al Acropolei Atenei, va fi, în sfârșit, complet eliberat.
Partenonul – locul unde marmura a învins timpul
Partenonul – templul care veghează de peste două milenii și jumătate asupra Atenei – se înalță pe Stânca Sacră a Acropolei, imediat după Poarta Propilee. Văzut de pe Dealul Philopappou, monumentul pare suspendat între cer și piatră, între mit și realitate. În Antichitate, se spunea că marmura lui strălucea atât de tare în soare, încât putea fi zărit chiar și de pe insulele din jur.
Ridicat în jurul anului 447 î.Hr. de arhitectul Iktinos și sculptorul Fidias, Partenonul era darul atenienilor pentru zeița Atena – protectoarea orașului și simbol al înțelepciunii. În interior, o statuie uriașă din aur și fildeș domina spațiul sacru, pentru care s-a cheltuit, spun cronicile, jumătate din bugetul templului.
Construcția sa a fost o revoluție a ingineriei antice. De fapt designul arhitectural reflectă o înțelegere remarcabilă a esteticii, matematicii și ingineriei. Cele 136 de coloane dorice de peste zece metri înălțime, martore tăcute ale mileniilor de soare și vânt, nu sunt perfect drepte – ele se curbează ușor spre interior, corectând imperfecțiunea ochiului uman. Rezultatul: o iluzie de perfecțiune absolută.
Marmura brăzdată de intemperii șoptește povești despre zei, eroi și dezbateri filosofice care au modelat gândirea occidentală. Adusă din carierele Muntelui Pentelic, aflat la 17 kilometri distanță, fiecare bloc cântărește peste zece tone. Din același loc se extrage și astăzi piatra folosită la restaurarea templului – un proces care se apropie de final, la aproape 2.500 de ani de la ridicarea sa.
Partenonul rămâne o dovadă că frumusețea adevărată nu se reinventează – se păstrează cu răbdare, bloc cu bloc, generație după generație.
Scăldată în lumina aurie a soarelui, Acropola Atenei întruchipează aspirația umană eternă către frumusețe și cunoaștere. Aici, piatra se întâlnește cu cerul, istoria îmbrățișează eternitatea, iar omul caută transcendența – o amintire a faptului că, chiar și ruinele, pot inspira admirație și pot stârni imaginația.
Partenonul, un simbol veșnic al frumuseții și rezistenței
Imaginea Partenonului eliberat de schelele exterioare nu este doar una arhitecturală – ci simbolică. Ea vorbește despre renaștere, despre echilibrul dintre trecut și prezent, care renaște din marmură, despre răbdarea necesară pentru a păstra frumusețea autentică.
Pentru greci, dar și pentru vizitatorii din întreaga lume, acest moment reprezintă o reafirmare a valorilor care au născut democrația și au inspirat civilizația occidentală.
Deși mulți ar prefera ca lucrurile să rămână așa cum sunt, Grecia - tărâmul zeilor - nu-și permite riscul degradării unui simbol care a supraviețuit mileniilor. Marmura albă a templului dedicat zeiței Atena are nevoie de protecție constantă și de tratamente împotriva poluării și eroziunii.
Acropola, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, rămâne cea mai vizitată atracție turistică din Grecia, cu peste 4,5 milioane de vizitatori în 2024, potrivit autorității statistice ELSTAT.
Partenonul este mai mult decât un templu – este un testament al perfecțiunii clasice, un simbol al democrației și al spiritului uman. Iar acum, pentru prima dată după o generație, lumea îl poate admira așa cum a fost conceput: liber, strălucitor și veșnic.
Într-o lume care schimbă totul rapid, Partenonul amintește că unele capodopere au nevoie doar de timp și grijă. În lumina apusului atenian, Partenonul nu mai e doar o relicvă a istoriei, ci dovada că frumusețea adevărată poate fi restaurată, dar nu reinventată. Atena își recapătă, pentru o clipă, sufletul de marmură.
Se încarcă comentariile...
