UE, ținta unui val de dezinformare. Trollii ruși au clonat site-urile unor publicații precum The Guardian și Bild

În timp ce milioane alegătorii se pregătesc să își exprime voturile pentru alegerile noului parlament al Uniunii Europene, continentul este inundat de un val de dezinformare, relatează CNN.

Fake News și dezinformare în UE - FOTO Shutterstock

Agențiile de anchetă din UE și statele membre se concentrează pe contracararea campaniilor de dezinformare, cu accent direct pe sursele de dezinformare din Rusia.

Cu toate că acuzațiile de dezinformare aduse Rusiei înaintea alegerilor nu sunt noi, tacticile devin tot mai sofisticate și se extind din mediul online în sfera politică și publică. Inteligența artificială și deepfake sunt acum instrumentele preferate pentru cei care încearcă să răspândească informații false.

„Dacă credeți tot ce citiți, s-ar părea că Uniunea Europeană vrea să interzică șoferilor să își repare mașinile vechi sau că intenționează să limiteze zborurile pe care le pot lua oamenii prin implementarea „pașapoartelor de carbon”. Ar putea chiar să impună „închideri climatice”, în stilul pandemiei de Covid.”, scriu jurnaliștii CNN.

Nimic nu este adevărat, dar știrile false își fac din ce în ce mai simțită prezența în preajma alegerilor, care au loc pe 9 iunie.

Rușii răspândesc știri false prin site-uri clonate

Rețeaua rusă „Doppelgänger” (n.r. Dublura), care operează în Europa din 2022, utilizează site-uri web clonate ale unor organizații media europene de renume, precum The Guardian și Bild, pentru a răspândi articole false și înșelătoare. Scopul principal al rețelei este influențarea atitudinilor în legătură cu conflictele din Ucraina și Gaza, dar și promovarea unor narative false despre criza climatică, conform Observatorului european al presei digitale (EDMO).

Chiar dacă unele povești au fost demontate de media germană, ele continuă să fie răspândite pe Facebook.

Paula Gori, secretarul general al EDMO, a declarat că răspândirea unor narațiuni false despre climă se potrivește cu obiectivele geopolitice ale Rusiei, în condițiile în care sectorul profitabil al petrolului și gazelor naturale din această țară a fost afectat de sancțiuni și de o interdicție a UE asupra importurilor.

„Este destul de ușor pentru ruși să răspândească dezinformarea că UE se luptă din cauza sancțiunilor, iar cetățenii europeni se luptă pentru că nu există gaz din Rusia”, a spus ea.

Narațiunile false despre energiile regenerabile pretind că acestea nu contribuie semnificativ la securitatea energetică a UE, acestea sunt folosite ca parte a strategiei de dezinformare. Totuși, datele oficiale arată că în 2022, energiile regenerabile au reprezentat 23% din energia consumată în UE, iar unele țări europene utilizează acum mai multă energie regenerabilă decât combustibilii fosili.

Despre turbinele eoliene, știrile false spun că acestea provoacă poluare toxică, potrivit Eu DisinfoLab, grupul de cercetare independent care alături de SentinelOne, o companie americană de securitate cibernetică au descoperit rețeaua „Doppelgänger”.

Scopul acestor campanii de dezinformare pare să fie inducerea confuziei și diviziunii, mai degrabă decât promovarea unor schimbări în politica climatică, afirmă Morgan Wright, consilier șef de securitate pentru SentinelOne

„Rusia a fost foarte oportunistă. Caută controverse și conflicte, precum și orice problemă actuală pe care o poate exploata. Scopul este de a face ca (oamenii) să se lupte între ei. Nu le pasă de politica climatică”, spune acesta.

Fake News împiedică eforturile UE de combatere a poluării.

Concret, Rusia încearcă să submineze mesajele UE despre schimbările climatice, prezentându-le ca fiind dăunătoare pentru țările mai sărace. Folosind dezinformarea, încearcă să accentueze diviziunile și să influențeze opinia publică. De altfel, tacticile folosite fac parte din vechiul manual de dezinformare al Rusiei, potrivit lui Wright.

„Dacă ne întoarcem în 1917, la crearea Cheka, prima organizație de informații a Rusiei, ei au fost maeștrii dezinformării timp de peste 100 de ani. Ei folosesc aceleași tactici de zeci de ani, doar că instrumentele se schimbă - acum este vorba de inteligența artificială și de social media”, afirmă Morgan Wright.

Politicienii populiști din unele țări membre ale UE răspândesc aceste narațiuni false în parlamentele lor, afectând discuțiile despre politica climatică a UE, respectiv legislația privind „Green Deal”.

Politicienii din Franța și Italia au împărtășit știri false conform cărora politicile climatice de reducere a poluării din agricultură îi vor obliga pe cetățenii UE să mănânce insecte, în timp ce oamenilor din Croația, Germania și Polonia li s-a spus că politicienii din Anglia impun „blocaje climatice” cetățenilor lor și că restricții similare ar putea ajunge în țările lor.

Astfel, Fake News subminează eforturile UE în combaterea schimbărilor climatice și a poluării, punând în pericol obiectivul blocului de a reduce emisiile de dioxid de carbon cu 90% până în 2040. În plus, dezinformarea a influențat politicile agricole ale UE, alimentând protestele fermierilor din mai multe state membre. De aceea, unele inițiative ecologice au fost anulate sau amânate, cum ar fi planul de reducere a utilizării pesticidelor sau cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură.

„Protestele au fost legitime, desigur... dar au fost folosite și exploatate de Rusia pentru a împărtăși dezinformări care atacă instituțiile UE și provoacă polarizare”, a spus Gori.

Pallavi Sethi de la Institutul de Cercetare Grantham de la London School of Economics a explicat că politicienii de extremă dreapta exploatează probleme precum clima pentru a alimenta diviziunea, la fel cum au făcut anterior cu migrația. De exemplu, Alternativa pentru Germania (AfD) a denunțat propunerile guvernamentale de eliminare a sistemelor de încălzire pe bază de gaz metan ca fiind o „eco-dictatură”, în ciuda beneficiilor pentru climă.

„Ideologia politică a populismului de dreapta pune adesea accentul pe drepturile cetățenilor obișnuiți și demonizează «elita coruptă» - guvernele care vor să facă ceva în legătură cu schimbările climatice, care elaborează aceste politici climatice și comunitatea științifică care furnizează dovezi”, a spus ea.

Cum luptă UE împotriva dezinformării

UE a răspuns la dezinformare prin Legea privind serviciile digitale, forțând companiile de social media să elimine conținutul ilegal și înșelător. Recent, Comisia Europeană a inițiat proceduri împotriva Facebook și Instagram pentru dezinformarea legată de alegerile europene. De asemenea, UE a sancționat Voice of Europe, o instituție media online cu sediul la Praga, pe care a acuzat-o că desfășoară o operațiune de influență pro-rusă.

Cu toate acestea, Climate Action Against Disinformation, o coaliție internațională de grupuri, consideră că răspunsul social media și guvernelor este insuficient.

De exemplu, o înregistrare audio falsă în Slovacia, generată de inteligența artificială, a circulat pe Facebook înainte de alegeri.

Meta, compania mamă a Facebook, a declarat că etichetează și coboară în feed conținutul fals.

„Rețeaua noastră independentă de verificare a faptelor analizează și evaluează dezinformarea - inclusiv conținutul generat de inteligența artificială - și îl etichetăm și îl coborâm în feed, astfel încât mai puțini oameni să îl vadă.”, a precizat un reprezentat Meta.