UE are frontiere arbitrare, iar maghiarii din România sunt rupţi de rădăcinile lor

„Un grup minoritar maghiar depune eforturi pentru o mai mare autonomie într-o regiune în care membrii săi îi depăşesc ca număr pe români”, scrie într-un reportaj din Sfântu Gheorghe

„Un grup minoritar maghiar depune eforturi pentru o mai mare autonomie într-o regiune în care membrii săi îi depăşesc ca număr pe români”, scrie într-un reportaj din Sfântu Gheorghe cotidianul „International Herald Tribune”. „O organizaţie nouă şi mai radicală, Partidul Civic Ungar, s-a înfiinţat pentru a concura partidul maghiar existent, membru al coaliţiei guvernamentale. Când Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia, sute de persoane din oraşul Sfântu Gheorghe au ieşit în piaţa centrală, pentru a demonstra în favoarea Kosovo şi, prin extensie, pentru propriile aspiraţii de autonomie. Nicăieri nu există o minoritate maghiară mai numeroasă şi mai zgomotoasă în pretenţiile ei pentru o mai mare independenţă decât în România. Ungurii reprezintă 1,5 milioane din cele 22 de milioane cât este populaţia din România, jumătate din ei fiind secui. Aceştia consideră că a sosit momentul pentru a obţine independenţa şi că statul lor semiautonom pe care-l propun, ºinutul Secuiesc, este o realitate iminentă.
“Kosovo este un exemplu fără echivoc că, dacă o comunitate doreşte să aibă autonomie, trebuie să-şi exprime dorinţa foarte răspicat”, a declarat Csaba Ferenc, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, o organizaţie maghiară care şi-a propus ca scop obţinerea autonomiei. Dar, „spre deosebire de kosovari, secuii cer autonomie în cadrul României, şi nu independenţă completă, lăsând politica externă şi apărarea naţională în mâinile guvernului de la Bucureşti”, se mai arată în articol. Publicaţia se referă şi la Tratatul de la Trianon, semnat de Ungaria, în 1920, şi prin care „Budapesta a pierdut două treimi din teritoriile şi populaţia ei, inclusiv o treime de vorbitori de maghiară prin dezmembrarea Imperiului austro-ungar, o pierdere care, până în zilele noastre, este cunoscută ca trauma de la Trianon....Chiar şi în Uniunea Europeană frontierele sunt arbitrare. Multe minorităţi etnice, cum ar fi bascii şi romii, rămân fără stat, în timp ce altele, cum sunt maghiarii din România sau din Slovacia şi Serbia, sunt rupţi de rădăcinile lor”, notează cotidianul.