Ucraina încearcă să se adapteze rapid pe măsură ce atenția SUA se mută spre Iran

Într-o vilă discretă, situată pe o stradă din apropierea administrației prezidențiale de la Kiev, ambasada Iranului și-a deschis porțile zilele trecute pentru cei care doreau să semneze în cartea de condoleanțe dedicată ayatollahului Ali Khamenei, ucis în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel asupra capitalei iraniene, Teheran.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski/FOTO:EPA/EFE

În interior, lumânări erau așezate pe podea, iar o muzică funebră se auzea în surdină. Diplomații îi conduceau pe vizitatori spre o încăpere în care se afla portretul liderului iranian și registrul în care puteau fi lăsate mesaje de compasiune. Doar că, în realitate, nu exista nicio coadă de oameni veniți să-și exprime solidaritatea.

Faptul că ambasada iraniană funcționează încă la Kiev poate părea surprinzător. În ultimii patru ani, locuitorii capitalei ucrainene au petrecut nenumărate nopți ascultând zgomotul strident al dronelor Shahed, fabricate în Iran și livrate Rusiei, care survolau orașul în atacuri repetate. În realitate, însă, lucrurile nu sunt niciodată simple atunci când noul conflict din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.

Pentru Kiev există și unele avantaje. Crește interesul pentru experiența și tehnologia ucraineană de combatere a dronelor Shahed — acum folosite de Iran împotriva unor state din Golf — fapt care ar putea duce la noi parteneriate în domeniul apărării. În același timp însă, mai multe țări bogate se pregătesc să-și majoreze bugetele pentru apărare antiaeriană, ceea ce ar putea însemna mai puține resurse disponibile pentru Ucraina, într-o piață deja suprasolicitată.

Atacul asupra Iranului pare să confirme viziunea despre lume a președintelui rus Vladimir Putin

În plan politic, atenția Casei Albe pare să se fi mutat spre Orientul Mijlociu. Acest lucru riscă să diminueze impulsul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia. În plus, atacul asupra Iranului pare să confirme viziunea despre lume a președintelui rus Vladimir Putin: aceea în care statele puternice își pot lovi adversarii mai slabi fără a se teme de consecințe majore.

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a sintetizat situația fără ocolișuri: „Când Washingtonul a început acest război, Putin a zâmbit în Kremlin. Poate arăta acum că doctrina sa — forța face dreptate — este posibilă. Lumea se schimbă.”

Reznikov s-a întors recent la Kiev după ce a rămas blocat câteva zile în Israel. Participase la o conferință și urma să revină acasă în momentul în care a început operațiunea militară, iar spațiul aerian a fost închis.

Potrivit fostului ministru, noul conflict aduce pentru Ucraina „riscuri și oportunități în același timp”. Interesul crescut pentru tehnologia ucraineană ar putea fi benefic, dar în același timp tensionează și mai mult piața globală a sistemelor de apărare antiaeriană.

„Toată lumea este interesată de drone interceptoare, însă noi avem nevoie de ele. Poate că aceste țări vor investi în producția ucraineană, ceea ce ar fi un lucru bun”, a spus el.

Președintele Volodimir Zelenski a sugerat inclusiv un posibil schimb: Ucraina ar putea furniza drone interceptoare, relativ ieftine și flexibile, în schimbul rachetelor antiaeriene Patriot missile system, mult mai costisitoare și de care Kievul duce o lipsă cronică. Nu este clar însă dacă există state dispuse să accepte un asemenea aranjament.

Potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, delegații din mai multe state din Golf au vizitat Kievul pentru a analiza experiența ucraineană în combaterea dronelor. Zelenski a purtat, de asemenea, convorbiri telefonice cu mai mulți lideri din regiune.

„Am primit semnale de la parteneri din Orientul Mijlociu. Dronele Shahed iraniene au lovit civili în acele țări, iar ei caută expertiza noastră. Suntem deschiși. Dacă reprezentanții lor vor veni, le vom împărtăși experiența noastră”, a declarat liderul ucrainean.

La Moscova, reacția față de loviturile americane și israeliene asupra Iranului a fost una prudentă. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu vor escalada, creșterea prețului petrolului ar putea aduce însă un impuls economiei de război a Rusiei, care rămâne dependentă de exporturile energetice, în ciuda sancțiunilor occidentale.

„Războiul care are loc nu este războiul nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Trebuie să acționăm în funcție de interesele noastre și să obținem beneficii acolo unde este posibil.”

În același timp, unele surse de informații citate de presa americană susțin că Rusia ar putea furniza Iranului date despre pozițiile forțelor americane. Dacă informația s-ar confirma, Kievul speră că administrația de la Washington ar putea începe să privească Moscova drept un adversar fără echivoc.

Deocamdată însă, reacția președintelui american Donald Trump la aceste informații a fost una rezervată, el minimalizând importanța lor.

Puțini ucraineni îl plâng pe ayatollahul Khamenei

Chiar dacă impactul exact al noilor tensiuni asupra frontului din Ucraina rămâne de văzut, puțini ucraineni îl plâng pe ayatollahul ucis sau regimul pe care acesta l-a reprezentat.

Ambasadele Iranului din întreaga lume — inclusiv cea din Kiev — au deschis registre de condoleanțe. Ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud, Oleksander Scerba, a ales însă să facă public răspunsul trimis ambasadei iraniene locale după ce a fost invitat să semneze.

„Liderii dumneavoastră au fost complici la suferința fără sfârșit a civililor ucraineni”, a scris diplomatul. „După trei ani în care am ascultat în fiecare noapte urletul mașinilor morții create de Iran pe cerul Kievului și al altor orașe pașnice, nu pot decât să sper că fiecare vinovat va răspunde pentru ceea ce a făcut.”