SUA îndeamnă aliații din NATO să se pregătească pentru un posibil atac rusesc. „Nu poți prezice ce va face Putin”

Într-un interviu acordat în exclusivitate publicației USA TODAY, ambasadorul american la NATO, Matt Whitaker, a declarat că aliații trebuie să fie pregătiți, în eventualitatea în care președintele rus Vladimir Putin ar decide să atace.

Ambasadorul american la NATO, Matt Whitaker/FOTO:X Foto: X@NEWSMAX

Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să nu aibă în plan un atac iminent asupra țărilor membre NATO, dar Statele Unite susțin că aliații lor militari trebuie să se antreneze și să investească ca și cum ar fi cazul, pentru a fi pregătiți să respingă un atac neașteptat.

După ce, potrivit unor informații scurse din serviciile de informații americane, s-a dezvăluit că Rusia ar putea lansa un atac limitat – cum ar fi o incursiune terestră sau un atac cibernetic – asupra unei țări membre în următorii câțiva ani, aliații Americii se află în stare de alertă maximă.

Avertismentul a contrazis evaluări anterioare potrivit cărora Putin nu ar încerca să atragă NATO într-un conflict cât timp continuă războiul cu Ucraina și a survenit pe fondul îngrijorărilor legate de o penurie de armament american, în condițiile în care administrația Trump poartă un război împotriva Iranului.

„Nu poți prezice ce va face Putin”

Într-un interviu în exclusivitate pentru USA TODAY, la sediul alianței militare de la Bruxelles, Matt Whitaker a evitat să comenteze direct informațiile scurse, insistând însă asupra necesității ca aliații să rămână vigilenți în privința cheltuielilor de apărare și a producției de armament.

„Nu poți prevedea ce va face Vladimir Putin sau orice alt adversar. Tot ce poți face este să fii pregătit pentru asta, să-i descurajezi și să faci ca acea mișcare să nu merite efortul lor”, a spus Whitaker. „Și cred că ne pregătim în fiecare zi pentru a împiedica acest lucru să se întâmple și, dacă totuși se întâmplă, să fim pregătiți pentru asta.

„Ar trebui să știm că adversarul nostru a invadat Ucraina, așa că ar trebui să fim cu toții destul de lucizi”, a adăugat Whitaker.

Fără să comenteze direct informațiile clasificate, apărute inițial în The Wall Street Journal, persoane familiarizate cu aceste evaluări au descris reacția aliaților ca fiind una de surprindere, aflând că Putin ar putea avea capacitatea de a ataca state NATO mai devreme decât se anticipa.

Este mult mai rapid decât intervalul de 10-15 ani pe care alianța îl anticipase, a declarat un oficial european, interval care a stat, de altfel, la baza celor mai recente ținte de cheltuieli stabilite de alianță.

Anul trecut, statele membre NATO au convenit să aloce 5% din PIB-ul anual pentru apărare până în 2035, din care cel puțin 3,5% trebuie direcționat direct spre cheltuieli militare, restul putând fi folosit pentru construcția de drumuri, poduri, aeroporturi și alte proiecte de infrastructură.

Potrivit oficialului citat, Rusia este în prezent epuizată de război și nu urmează același ritm de creștere a cheltuielilor de apărare, motiv pentru care unele state din alianță, inclusiv Statele Unite, au făcut presiuni asupra aliaților pentru a accelera semnificativ atât cheltuielile de apărare, cât și capacitatea de producție.

„Trebuie să ne antrenăm de parcă ar conta cu adevărat. Trebuie să ne pregătim, trebuie să investim în capabilități”, a spus Whitaker.

Rusia, pe picior de război, NATO, nu

Experți și oficiali din statele aliate spun că Rusia și-a extins rapid capacitățile de producție pentru apărare, în timp ce SUA și aliații săi au funcționat, în mare parte, pe baza unei economii de pace.

Putin a transformat economia Rusiei pentru a susține războiul împotriva Ucrainei: aproape 40% din cheltuielile bugetare federale ale Rusiei sunt alocate apărării și securității, susținând producția de bombe și tancuri trimise direct pe front.

„Asimetria dintre Rusia și NATO constă în faptul că ei sunt pe picior de război, iar noi nu”, a spus Max Bergmann, directorul programului pentru Europa, Rusia și Eurasia la Center for Strategic and International Studies (CSIS). „Ei pot produce o mie de rachete de croazieră. Capacitatea noastră de a furniza sau produce interceptoare de apărare antiaeriană este pur și simplu insuficientă.”

Vizita directorului CIA la Moscova, sursă de îngrijorare

O vizită neanunțată efectuată la finalul săptămânii trecute la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe, a alimentat temerile că Putin ar putea trece, mai devreme decât se credea, de la provocări retorice la testarea efectivă a pactului de apărare mutuală al NATO.

Potrivit unor surse, șeful spionajului american ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra teritoriului NATO. Acesta i-ar fi transmis Moscovei și că pierde războiul împotriva Ucrainei, îndemnând-o să rupă legăturile cu Iranul.

Rusia a negat, pe 27 august, că ar plănui un atac asupra NATO. „Aceste informații nu au nicio bază reală și nu reflectă intențiile Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, citat de agenția de stat rusă TASS.

Președintele Donald Trump a refuzat să precizeze dacă Ratcliffe a transmis vreun mesaj legat de un eventual atac asupra NATO, atunci când a fost întrebat despre vizită. „Nu va ataca teritoriul NATO”, a declarat Trump jurnaliștilor, la Biroul Oval, pe 27 august.

Negările nu i-au convins însă pe toți membrii alianței. Amintind vizita fostului director CIA William Burns la Moscova, dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a scris pe 27 august, pe rețelele sociale: „Se pare că spionii lui Putin i-au transmis directorului @CIA că nu va provoca @NATO. Putin îi spusese și directorului CIA din vremea președintelui Biden că nu va invada Ucraina. Ar trebui să accelerăm pregătirile de apărare.”

Un oficial european, familiarizat cu discuțiile privind capacitățile lui Putin, a declarat pentru USA TODAY că vizita lui Ratcliffe pare să fi avut drept scop transmiterea unui semnal public ferm către Putin — acesta ajungând la Moscova cu o aeronavă militară C-17, care a putut fi urmărită. Sursa a subliniat însă că acest lucru nu înseamnă că un atac militar ar fi iminent, descurajând comparațiile cu asigurările date de Putin înainte de a concentra trupe la granița cu Ucraina, în 2021, considerând că circumstanțele sunt diferite.

Experți: Putin testează deja NATO

Oficiali europeni consideră că Rusia a testat deja alianța NATO și este responsabilă pentru o serie de atacuri hibride împotriva unor state membre, inclusiv descoperirea unor drone explozive lângă o aeronavă cargo ucraineană la un aeroport din Germania și prezența unei drone navale lângă o instalație offshore de gaze de la țărmul românesc al Mării Negre.

Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat public, pe 1 septembrie, că tentativa de atac cu drone de la aeroportul din Leipzig, luna trecută, se înscrie într-un tipar de „operațiuni hibride rusești”.

Președintele român Nicușor Dan a acuzat explicit Rusia pentru drona navală, într-o postare pe rețelele sociale, condamnând „acest tip de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”.

În Estonia, alertele aeriene au fost activate în noaptea de 1 septembrie, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al țării, potrivit ministrului estonian de externe, Margus Tsahkna, care a atribuit incidentul Rusiei.

„Aceste acte de sabotaj sunt destul de semnificative — sunt acte de război”, a spus Fiona Hill, fosta directoare pentru afaceri ruse și europene în cadrul Consiliului Național de Securitate, în timpul primei administrații Trump. „Lumea spune constant: «Păi nu suntem în război. Războiul înseamnă acțiune cinetică, nu ne bombardează cu rachete.» Dar exact asta își dorește Putin, pentru că îi lasă pe toți ceilalți dezarmați și vulnerabili”, a adăugat ea.

Deși Putin testează cu siguranță alianța NATO prin atacuri considerate de oficialii europeni tot mai riscante, îndreptate spre țări aflate în vecinătatea Ucrainei, aceștia nu cred că liderul de la Kremlin urmărește să atragă NATO într-un conflict direct. În opinia lor, Putin încearcă mai degrabă să intimideze statele NATO, pentru a le determina să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, de teamă să nu fie atrase în război.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat într-un interviu acordat în weekend, invocând informații din serviciile de informații, că Rusia suferă pierderi prea mari pentru a putea deschide un al doilea front în război.

În realitate, Putin este prea blocat în război pentru a putea pune în aplicare o asemenea amenințare, a spus Kurt Volker, fost reprezentant special pentru Ucraina în timpul primului mandat Trump și fost ambasador american la NATO în perioada George W. Bush.

„Adaugă trei până la cinci ani de la momentul încheierii luptelor din Ucraina, acesta este orizontul de timp real”, a spus Volker.

Bergmann a spus că nu crede că Putin ar ataca un stat NATO cât timp forțele ruse sunt „măcinate, epuizate și sângerânde” din cauza războiului cu Ucraina. Însă, dacă ritmul luptelor va încetini și armata rusă va reuși să se regrupeze, Bergmann consideră că Rusia ar putea, teoretic, să-și dezvolte capacitatea de a ataca unul dintre statele baltice până în 2028.

Potrivit lui Bergmann, disponibilitatea Rusiei de a accepta un număr mare de victime ar constitui un alt avantaj, într-un eventual atac de amploare împotriva unui aliat NATO. „Ar fi, cred, un război prost pentru Rusia, dar toleranța lor la moarte și la pierderi este pur și simplu îngrijorătoare și, în același timp, tulburătoare”, a spus el.

Și în războiul din Ucraina, Rusia a demonstrat o toleranță ridicată la pierderile militare: potrivit unui studiu recent realizat de CSIS, peste 1,4 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.

Făcând referire la aceste pierderi, ambasadorul american la NATO a spus că, în prezent, ^{„Rusia este destul de ocupată cu situația din Ucraina}”. „Nu merge bine. Și chiar dacă ar exista o schimbare imediată de direcție, ar dura tot ani de zile ca armata rusă să revină la nivelul dinaintea invaziei din 2022”, a adăugat Whitaker.

Îngrijorarea tot mai mare vine din faptul că forțele ruse integrează acum formațiuni de drone, un număr mare de capabilități de lovire de precizie și milioane de drone tactice, ceea ce le permite să desfășoare atacuri sau operațiuni mici, dar dureroase, mult mai eficient, a spus Michael Kofman, cercetător specializat în domeniul militar rus la Carnegie Endowment for International Peace.

Reconstituirea capacității militare ruse „nu mai este o chestiune de dacă, ci de când”, a conchis Kofman.