Soluția propusă de principalul candidat la președinția Franței pentru datoria publică uriașă: să o anuleze pur și simplu

Datoria publică a devenit una dintre temele centrale ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din Franța, programate anul viitor. În timp ce în Statele Unite problema este rareori abordată în campania electorală, candidații francezi discută deschis despre modalitățile prin care ar putea fi redusă povara datoriei.

Jean-Luc Mélenchon, candidatul de stânga radicală la președinția Franței Foto: EPA/EFE

Unul dintre cele mai radicale planuri îi aparține politicianului de stânga Jean-Luc Mélenchon. Acesta propune ca Banca Franței să anuleze datoria franceză pe care o deține.

Ideea ar permite, în viziunea sa, guvernului să dispună de mai multe resurse pentru programe sociale. Mesajul pare să găsească sprijin în rândul alegătorilor, iar sondajele îl plasează pe Mélenchon printre favoriții pentru un eventual tur secund, alături de lidera extremei drepte, Marine Le Pen.

„Să o aruncăm în foc”

În cadrul campaniei sale, Mélenchon a formulat soluția într-un mod neobișnuit de direct.

„Tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc”, a spus el.

Propunerea ar viza datoria aflată în bilanțul băncii centrale, nu obligațiunile deținute de investitori privați.

Mélenchon susține că, prin reducerea acestei poveri, statul francez ar putea redirecționa bani către politicile sociale. El lasă însă deschisă posibilitatea unei acțiuni mai ample la nivel european.

„De ce am creat o monedă unică și o Bancă Centrală Europeană împreună? Putem face acest lucru și sunt convins că am găsi aliați în Europa”, a declarat politicianul.

El a precizat că, „în această etapă”, nu urmărește anularea datoriilor deținute de creditorii privați.

Banca centrală germană respinge ideea

Planul întâmpină însă un obstacol major: regulile zonei euro.

Joachim Nagel, președintele Bundesbank și membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat pentru publicația franceză Le Monde că anularea datoriei de către o bancă centrală este interzisă de tratatele europene.

„Nicio bancă centrală din Eurosistem și nici BCE nu are voie să anuleze datoria națională”, a spus Nagel.

Potrivit acestuia, o asemenea măsură ar reprezenta finanțarea monetară a guvernului, practică interzisă de legislația europeană.

Nagel a avertizat, de asemenea, că o astfel de decizie ar putea alimenta o inflație extrem de ridicată.

Franța, sub presiunea piețelor

Problema este cu atât mai sensibilă cu cât datoria publică a Franței a depășit 116% din PIB.

În același timp, economia franceză a înregistrat o creștere modestă în ultimii ani, ceea ce complică eforturile de reducere a deficitului bugetar.

Deficitul se apropie de 5% din PIB, mult peste limita de 3% stabilită în Uniunea Europeană.

Guvernul francez trebuie, totodată, să se bazeze masiv pe piețele financiare. Numai în acest an, statul intenționează să atragă peste 360 de miliarde de dolari prin emiterea de obligațiuni.

Premierul Franței a avertizat că o renunțare la plata datoriei ar putea determina investitorii să ceară dobânzi mult mai mari pentru a continua să finanțeze statul.

Diferența dintre Franța și Germania

Piețele financiare au început deja să reflecte îngrijorarea investitorilor.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a ajuns cu aproximativ 88 de puncte de bază peste cel al obligațiunilor germane cu aceeași maturitate. Diferența se apropie astfel de nivelurile atinse în timpul crizei datoriilor din zona euro.

Germania este considerată unul dintre principalii indicatori de referință pentru riscul suveran european, iar creșterea diferenței dintre randamentele franceze și germane indică o preocupare tot mai mare privind finanțele publice ale Franței.

Kristian Kerr, șeful strategiei macroeconomice la LPL Financial, consideră diferența dintre randamentele celor două țări un indicator important al tensiunilor fiscale.

Nivelul de 90 de puncte de bază a reprezentat, în trecut, un prag asociat perioadelor de presiune asupra finanțelor publice.

Kerr a avertizat că depășirea clară a acestui nivel ar putea indica faptul că investitorii nu mai consideră problemele bugetare ale Franței drept temporare.

„O asemenea schimbare ar conta mult dincolo de Franța”, a scris el într-o analiză. Piețele europene și globale ale obligațiunilor sunt strâns interconectate, iar pierderea încrederii în datoria franceză s-ar putea transmite și către alte țări cu situații fiscale fragile.

O problemă politică fără o soluție simplă

Dificultatea pentru viitorul guvern francez este că nu există, în prezent, o majoritate parlamentară clară dispusă să susțină reduceri consistente ale cheltuielilor și ale deficitului.

În acest context, propunerea lui Mélenchon oferă o soluție simplă la o problemă extrem de complicată: anularea unei părți din datoria deținută de banca centrală.

Economiștii și oficialii europeni avertizează însă că măsura ar intra în conflict cu regulile zonei euro și ar putea afecta încrederea în finanțele publice franceze.

Pentru investitori, problema nu este doar nivelul actual al datoriei, ci și capacitatea Franței de a demonstra că poate controla deficitul și stabiliza finanțele publice pe termen lung.