Ambițiile lui Trump privind Groenlanda pun la încercare unitatea Occidentului
0Președintele Statelor Unite nu dă niciun semn că ar renunța la ideea preluării controlului asupra Groenlandei, un teritoriu autonom care aparține Danemarcei, aliat apropiat al Washingtonului. Insistențele repetate ale lui Donald Trump au amplificat îngrijorările în rândul liderilor europeni și au generat confuzie cu privire la modul în care Europa ar trebui să răspundă.

De mai multe luni, capitalele europene încearcă să găsească un echilibru între sprijinul ferm pentru Danemarca și menținerea relațiilor strategice cu Statele Unite. În ultimele zile însă, tonul și frecvența declarațiilor lui Trump despre Groenlanda au sporit sentimentul de neliniște, spun corespondenții Financial Times.
Potrivit unor oficiali europeni, presiunile exercitate de Washington în cazul Groenlandei se adaugă altor episoade controversate, inclusiv intervenția militară a SUA în Venezuela și poziția ambiguă a administrației americane față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Este o linie foarte fină”, a declarat un înalt oficial european. „Solidaritatea cu Danemarca este de necontestat. Dar există și cazul Venezuelei, unde nimeni nu îl regretă pe Maduro, deși există probleme juridice. În același timp, avem nevoie ca Statele Unite să rămână de partea noastră pentru a obține un rezultat acceptabil în Ucraina.”
Un alt oficial a recunoscut că, în interiorul Uniunii Europene, există o conștientizare tot mai clară a faptului că unele relații tradiționale se schimbă. Totuși, a adăugat el, persistă speranța că tensiunile se vor estompa, în ciuda semnalelor tot mai evidente de dispreț față de alianța transatlantică de lungă durată și a nevoii Europei de a-și reduce dependența de Washington.
Puțini lideri europeni au criticat deschis Statele Unite
Sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda a venit rapid din partea țărilor nordice și baltice, urmate de Franța, Germania și Regatul Unit. Cu toate acestea, puțini lideri europeni au criticat deschis Statele Unite, iar majoritatea au evitat să-l menționeze pe Donald Trump pe nume, chiar și după ce acesta a reiterat că Groenlanda este de interes strategic pentru SUA.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că o va „susține” pe omoloaga sa daneză, Mette Frederiksen, în fața presiunilor americane, după ce a fost supus unor solicitări tot mai puternice, inclusiv din partea propriilor parlamentari, de a adopta o poziție mai fermă față de Casa Albă.
Oficiali europeni spun că operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolás Maduro a demonstrat că președintele Trump nu se simte constrâns de normele dreptului internațional. În acest context, avertizează ei, retorica sa privind Groenlanda ar trebui tratată cu maximă seriozitate.
În același timp, dependența Europei de sprijinul american pentru Ucraina și pentru garanțiile de securitate ale continentului a alimentat temeri profunde legate de criticarea deschisă a Washingtonului, ducând la divergențe semnificative între statele membre în privința strategiei de răspuns.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a declarat că „nevoile legitime de securitate ale SUA” ar putea fi abordate printr-un dialog direct între Danemarca și Statele Unite. Pentru Copenhaga însă, oficialii danezi spun că un asemenea dialog pare, în prezent, dificil de realizat.
Autoritățile daneze afirmă că Donald Trump a încercat inițial să exercite presiuni directe asupra guvernului de la Copenhaga, iar ulterior și-a schimbat abordarea, adresându-se în mod direct populației Groenlandei.
În ultimele 24 de ore, lideri europeni au emis declarații coordonate de sprijin pentru Danemarca, într-o mișcare descrisă de diplomați NATO și UE drept o încercare de a gestiona cu atenție escaladarea discursului american.
Pentru NATO, situația este deosebit de delicată
O eventuală acțiune militară a Statelor Unite împotriva Groenlandei ar însemna un conflict direct între doi aliați, punând sub semnul întrebării principiul fundamental al apărării colective și forțând celelalte state membre să aleagă o tabără.
Oficialii NATO recunosc importanța strategică a Groenlandei pentru securitatea Arcticii, dar susțin că Alianța poate răspunde colectiv acestor provocări printr-o implicare sporită în regiune, fără a recurge la anexare.
Ei indică, de asemenea, schimbarea de poziție a unor membri regionali ai NATO, care sprijină acum un rol mai activ al Alianței în Arctica, precum și exemplul Canadei, care a reușit anterior să tempereze retorica lui Trump prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
La începutul lunii ianuarie, Comisia Europeană a respins ferm orice paralelă între cazul Venezuelei și cel al Groenlandei, subliniind că Groenlanda este aliat al Statelor Unite și parte a NATO — o diferență „majoră”.
Într-o declarație comună, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și Danemarcei au reafirmat că Groenlanda aparține poporului său și că doar Danemarca și Groenlanda pot decide asupra viitorului insulei.
Aceștia au subliniat totodată că securitatea în Arctica trebuie garantată în cooperare cu aliații NATO, inclusiv Statele Unite, și că europenii își intensifică deja prezența și investițiile în regiune pentru a descuraja eventuale amenințări.























































