Politico: România cere beneficii industriale din reînarmarea Europei. Moșteanu: „Nu vrem doar să cumpărăm rachete din afară”
0Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pentru Politico faptul că România vrea să beneficieze de pe urma programelor europene de reînarmare, nu doar statele mari ale Uniunii. Bucureștiul cere ca investițiile în apărare să aducă locuri de muncă și fabrici noi în țară, nu doar contracte de achiziții din străinătate.
România vrea ca planul de reînarmare al Europei să aducă avantaje tuturor țărilor din Uniunea Europeană, nu doar celor mai dezvoltate economic. „Dacă tot cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte se întoarce în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de cumpărat rachete din afară”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat la sediul NATO.
„Ne dorim ca o parte din producție să aibă loc în România. Vrem să fim parte din lanțul de producție”, a adăugat el. „Toate țările vor o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva o au”.
Țări occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia domină industria europeană de armament și obțin majoritatea contractelor. În schimb, fostele state din blocul estic, inclusiv România, au companii mai mici și mai puțin avansate tehnologic, fiind astfel dependente de furnizori externi.
Ținte de cheltuieli și modernizare militară
Invazia Rusiei în Ucraina a dus la o creștere masivă a investițiilor în apărare. Țările NATO au convenit să majoreze ținta de cheltuieli militare de la 2% din PIB la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea acestui obiectiv ar necesita încă 288 de miliarde de euro anual.
România cheltuie în prezent 2,3% din PIB pentru apărare și intenționează să ajungă la 3,5% până în 2030. Una dintre principalele provocări ale țării este modernizarea armatei, care încă folosește echipamente sovietice depășite.
Datorită poziției sale strategice, având graniță cu Ucraina, Republica Moldova, Marea Neagră și state membre ale UE, România este considerată esențială pentru securitatea Europei de Sud-Est. Țara găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, cu participare americană.
Împrumuturi și condiții pentru investiții
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, solicitând împrumuturi cu dobândă redusă de 16,7 miliarde pentru apărare.
Moșteanu a explicat că două treimi din această sumă vor fi direcționate către echipamente militare, iar restul către infrastructură, incluzând și ajutoare pentru Ucraina și Republica Moldova.
Ministrul a subliniat că orice achiziție realizată prin SAFE trebuie să aducă „beneficii industriale pentru România”. Un exemplu este licitația în curs de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care impune ca asamblarea finală să aibă loc în România.
„Este foarte important ca în anii următori, atunci când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale în mod echilibrat pe tot continentul”, a spus Moșteanu.
El a avertizat că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele României privind producția locală, „vom duce banii către companii din afara UE dispuse să o facă”. „Dacă unele programe nu se potrivesc regulilor SAFE, le vom finanța din bugetul național”, a adăugat el.
România, partener atractiv pentru marii producători
Guvernul român cumpără deja echipamente militare din SUA, Israel și Coreea de Sud. Țara a achiziționat sisteme americane Patriot, avioane F-35 și obuziere autopropulsate K9 de la Hanwha Aerospace.
Reprezentanții companiei sud-coreene au declarat anul trecut pentru Politico că România ar putea deveni un hub regional de producție de armament pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Moșteanu consideră că România are atuuri importante pentru a atrage marii producători europeni: „Avem facilități de producție militară cu toate aprobările necesare. Nu sunt moderne, dar reprezintă un bun punct de pornire”.
De altfel, România a semnat deja un acord cu gigantul german Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulbere, finanțată parțial cu fonduri europene prin programul Act in Support of Ammunition Production.
Industria auto, un avantaj strategic
Un alt atu major este industria auto dezvoltată a României, care ar putea fi integrată rapid în producția de armament. „Avem o industrie auto foarte puternică în România, care poate face tranziția către industria de apărare”, a explicat ministrul. „Avem deja utilaje, linii de producție, expertiză și lanțuri de aprovizionare pregătite”.
Pentru a accelera investițiile, guvernul vrea să simplifice legislația din domeniu. „Căutăm să schimbăm legislația pentru a grăbi investițiile în industria de apărare. Știu că există un pachet legislativ în Bruxelles, dar nu știu când va fi gata. Prefer să avem ceva rapid”, a spus Moșteanu.
Se încarcă comentariile...
