Exclusiv România cheltuie aproape jumătate din banii europeni pentru arme pe tancuri și blindate. Alternativele propuse de șeful generalilor români
0România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, bani pentru apărare. Deocamdată, nu se știe ce vom face cu banii, dar un proiect trebuie definitivat și trimis la Bruxelles până pe 30 noiembrie. Generalul decorat pe front de SUA, NATO și ONU, azi șeful generalilor români pensionari, explică, pentru „Adevărul”, ce proiecte ar fi esențiale pentru a întări capacitatea defensivă a României și a descuraja Rusia.
România ar urma să primească aproape 17 miliarde de euro (16,68) prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe), bani care ar trebui să fie folosiți în principiu pentru producția de armament, tehnică militară, muniție și investiții în infrastructură. Banii provin din SAFE, care este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, iar bugetul alocat statelor ajunge în total la 150 de miliarde euro.
Întreaga finanțare va fi acordată sub formă de împrumuturi, ceea ce înseamnă o dublă provocare pentru statul român. O dată, autoritățile vor trebui să folosească acești bani cât mai bine pentru a dota armata și pentru a putea să descurajeze orice ipotetic dușman, dar asta nu este tot. Tot statul român va trebui să găsească soluții pentru a returna acest credit, ceea ce înseamnă că măcar o parte din bani ar trebui investiți în așa fel încât să se întoarcă în economia reală și să aducă profit.
Ce facem cu miliardele UE
Și asta nu este tot. Autoritățile trebuie să transmită la Bruxelles, până la 30 noiembrie, planul național de investiții în domeniul apărării, pentru a beneficia de acești bani. În condițiile în care România nu a reușit până acum să profite de banii europeni puși la dispoziția sa, fie că a fost vorba de PNRR, dar și de alte programe de finanțare, persistă semne de întrebare privind capacitatea statului român de a reuși măcar acum să atragă toți acești 16,68 de miliarde.
Doctor în științe militare, cu studii la București și în Canada, generalul (r) Dan Grecu a fost decorat atât de SUA, cât și de NATO și ONU. A fost în Irak, Afganistan și Eritreea și are o vastă experiență. În prezent, generalul Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, adică șeful generalilor români pensionari.
„Adevărul” apelează la expertiza generalului Grecu pentru a afla care ar trebui să fie prioritățile României, în așa fel încât investițiile să fie folosite cât mai eficient și să asigure nu doar arme, ci și locuri de muncă și să atragă noi investiții străine.
Din start, generalul Dan Grecu susține că România are nevoie de o strategie clară și de transparență în licitații. Și nu doar atât. Unul dintre criteriile de bază ar trebui să fie, consideră generalul, ca firmele care vor câștiga licitația să asigure și producție locală și transfer de tehnologie pentru fabricile românești din industria de apărare. Până acum, de altfel, România a reușit acest lucru, iar câteva proiecte importante ce se vor derula chiar pe teritoriul României. Cele mai bune exemple sunt viitoarea fabrică de obuziere K9 în colaborare cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, dar și colaborările cu turcii de la Otokar sau cu italienii de la Iveco.
Prea multe tancuri?
În schimb, generalul Dan Grecu aduce în discuție solicitarea trimisă de Armata Română Parlamentului pentru aprobare a unei duble achiziții, care constă în 54 de tancuri Abrams, cumpărate la mâna a doua, dar mai ales la cele 216 tancuri și 76 vehicule derivate, care ar costa în total nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro.
„Acum, din punct de vedere al urgențelor, că despre asta vorbim, este o problemă mult mai dificilă, pentru că, în primul și în primul rând, trebuie să stabilim care este misiunea, care este scopul pentru care ne înarmăm. Iar scopul este, evident, ca să-i descurajăm pe ruși și să-i facem să se gândească de două ori înainte de a trece la orice provocări. Asta ar însemna că avem nevoie de arme defensive care să-i poată neutraliza, dacă e nevoie”, începe generalul.
Cu toate acestea, România se grăbește cu achiziția tancurilor, care vor costa aproape jumătate din banii ce ar trebui primiți prin programul SAFE.
„Noi știm că deja s-a făcut o informare cu privire la achiziția unui număr important de tancuri. Asta e bine, ne ajută pentru că nu avem tancuri decât modele vechi, sovietice, și cele câteva produse și modernizate la noi. Acum, se știe foarte bine că aceste tancuri trebuie la rândul lor să fie sprijinite și au nevoie de măsuri de protecție. Iar aici vine tot ce înseamnă protecție electromagnetică, protecție din infraroșu, protecție antidrone, ceea ce înseamnă alte cheltuieli. Altfel, numai așa, ca să luăm tancuri nu este suficient”, spune generalul.
În plus, în Ucraina s-a dovedit că tancurile nu sunt suficiente pentru a câștiga un război. Mai întâi, în primăvara anului 2022, sute de tancuri rusești au fost distruse de dronele primite de ucraineni de la turci. Ulterior, tancurile Abrams și Challenger ale ucrainenilor au fost distruse în mare măsură de ruși, o dovadă în plus că blindatele nu mai sunt suficiente pentru a câștiga războaie.
Tancurile nu mai câștigă războaie
„Tancurile și-au dovedit eficiența inclusiv în Irak, de exemplu, când Abramsurile americane au făcut praf apărarea cu T-72 a irakienilor, dar nu au mai avut același succes în câmpul de luptă din Ucraina, unde foarte multe tancuri americane Abrams și britanice tip Challenger au fost distruse de ruși. Totul ca urmare a existenței unei apărări anti-tanc puternice sprijinite pe rachete, dar și pe sistemele de apărare statică, lucrări de apărare, și până la urmă, sau mai nou, pe sistemele de drone, și nu drone deosebit de sofisticate. Toate acestea au făcut ca ucrainenii să piardă enorm de multe tancuri, la fel cum au pierdut și rușii. Acum, ce face și cum procedează Ministerul Apărării Naționale, cum repartizează sumele ce vor veni prin SAFE e o problemă care rămâne de văzut cum va fi rezolvată. Să nu uităm că bariera bugetului, până la 5% în PIB, prevăzută pentru anii viitori, include și 1,5% pentru dual use, adică infrastructură terestră, porturi, și așa mai departe. Și noi nu am văzut deocamdată proiectul, știm doar de tancuri și de blindate, deci nu putem spune dacă se procedează bine sau dacă se greșește”, mai spune generalul.
În opinia sa, prioritățile ar trebui să fie mijloacele de apărare care să transmită un mesaj clar și să acopere toate domeniile. Altfel spus, România ar trebui să pună accentul pe arme defensive.
Avem nevoie de arme defensive
„Eu aș prioritiza și aș îndrepta banii spre mijloace de apărare. Și când spun mijloace de apărare, mă refer la cele de tipul activ, cele care produc pagube, iar aici intră artilerie terestră, artilerie și rachete terestre, artilerie și rachete antiaeriene. Dar acestea singure nu ajung. E nevoie să investim și în mijloace de apărare care nu produc distrugeri, dar care îi scot din luptă. Aici pornind de la tot ce înseamnă supraveghere, recunoaștere, interceptare și contramăsurile, în tot spectrul, dar în special în spectrul electromagnetic. Asta înseamnă radare, astea înseamnă sisteme de supraveghere aeriene, asta înseamnă drone de tot felul, chiar terestre. Și toate astea ca să ne adaptăm la cerințele războiului modern, pentru că vedem acum că este o adevărată «dronizare» a câmpului de luptă sau cel puțin la asta asistăm în Ucraina”, susține generalul.
Nu în ultimul rând, o parte din bani ar trebui să meargă în retehnologizarea fabricilor românești unde se produc arme, mai spune generalul Dan Grecu.
„Aici este o mare problemă, pentru că o bună parte din bani chiar trebuie să meargă și în industria națională de apărare. Asta trebuie să se dezvolte, pentru că degeaba cumpărăm tot timpul arme de la alții, dacă noi nu producem. Așa doar ne îndatorăm. Trebuie să existe un echilibru, în sensul că da, cumpărăm de la alții, importăm, dar trebuie să producem și noi, pentru noi și pentru export. Trebuie să producem în țară, să producem împreună cu mari concerne, europene, americane, nu contează cu care, dar să producem în România cât mai mult din ceea ce ne trebuie”, punctează generalul.
Accentul pe drone și mijloacele de război electronic
Un alt aspect interesant este că România trebuie să aibă propriile fabrici de drone, dintr-un motiv simplu. Într-un război al dronelor, așa cum este cel din Ucraina, atât ucrainenii, cât și rușii au evoluat extraordinar de mult, iar dronele care făceau ravagii în urmă cu câteva luni nu mai au acum eficiență. Asta înseamnă că dronele nu se stochează, așa cum se face cu muniția sau cu alte arme, iar ele devin depășite în câteva luni, pentru că și adversarul se adaptează Astfel, producția de drone trebuie să fie bazată pe fabrici românești în care să existe specialiști, să existe cercetare, inovație, în așa fel încât să nu importăm drone care deja sunt ineficiente sau să le fabricăm noi cu întârziere.
România nu are voie să neglijeze nici producția de pulberi și explozibili, în condițiile în care o parte din acestea sunt importate în continuare din China.
„La noi, de exemplu, investiția de la fabrica de pulberi e întârziată de cel puțin un an de zile. Ne pregătim pentru apărare și dacă e apărare ne trebuie muniții și sisteme de artilerie și rachete, capacitate de a lovi la distanță mare, atât clasic, cât și cu rachete sol-sol, echipamente de protecție de lupte și protecție de tipul mașini de lupte, transportoare de trupe, inclusiv tancuri, după cum, revin, trebuie să acoperim și apărarea antiaeriană, atât contra aviație, cât și contra rachetelor și dronelor. Și nu putem uita nici de apărarea la litoral, deci avem nevoie și de capabilități de luptă pe mare. Nu ne putem permite să neglijăm în continuare apărarea Dobrogei”, mai arată generalul.
Apărarea antiaeriană se află, de altfel, printre prioritățile autorităților române, dovadă faptul că vor fi achiziționate 231 de sisteme portabile Mistral 3, în valoare de aproape 700 de milioane de euro.
Bani mulți, necesități uriașe
Nu în ultimul rând, odată cu producția de drone, România are nevoie de echipamente de război electronic, cu atât mai mult cu cât Rusia este extrem de puternică la acest capitol.
„În sfera războiului electronic intră mai multe tipuri de echipamente. În primul și în primul rând, sunt echipamente de detectare capabile să detecteze emițătorii în spectru electromagnetic și să-i localizeze. După care sunt măsurile de bruiaj, ceea ce implică echipamente de bruiaj prin care se bruiază sistemele adversare. De exemplu, o dronă, dacă este condusă prin semnale, deci electromagnetic, cu remote control, poate să fie bruiată. Din acest motiv vedem că rușii și ucrainenii folosesc în ultimul timp drone conduse prin fibră optică, pentru a fi mai greu de bruiat. Și sunt contramăsurile electronice, așa numitele electronic contra-measure, ECM-urile, care sunt dispozitive ce pot să producă un câmp electromagnetic care să bruieze eventualele drone sau rachete trimise de inamic”, explică generalul.
Așadar, ar fi o greșeală ca România să se limiteze la tancuri și la blindate sau să cheltuiască sume uriașe doar pentru acestea și să rămână descoperită pe alte planuri. În condițiile în care necesitățile pornesc de la aparent simpla muniție, în realitate atât de importantă, și până la mijloace complicate de detecție și bruiaj și alte arme sofisticate. În același timp, România va trebui să investească și în infrastructură. Tronsoane ale unor viitoare autostrăzi, este vorba de A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Pașcani – Iași – Ungheni se află pe lista proiectelor propuse la finanțare prin programul european SAFE, iar portul Constanța ar putea fi la fel de important.
„Există și elemente de război în sfera cibernetică. Se știe că rușii au hackeri bine instruiți, iar asta e o formă război în sfera cibernetică, prin infiltrarea în sistemul adversarului. Și aici trebuie să fim pregătiți, să avem tehnologie și oameni dedicați, specialiști de prim rang. Nu ne permitem să lăsăm nimic la voia întâmplării”. Și să nu uităm de infrastructură. Mă gândesc la autostrăzi, dar și la căi ferate și porturi, mai ales Portul Constanța , încheie generalul Dan Grecu.
Se încarcă comentariile...
