„Nu semnați ce am semnat noi.” Sfatul unui jurnalist bosniac pentru Ucraina

La mai bine de 30 de ani de la încheierea războiului din Bosnia, jurnalistul bosniac Harun Karčić transmite Ucrainei un avertisment direct: un acord de pace care oferă agresorului influență politică sau recompense teritoriale poate bloca viitorul unei țări pentru generații întregi, scrie euromaidanpress.com.

Putin vrea Donbasul/FOTO:shutterstock

Mesajul a fost transmis în cadrul Forumului Media de la Liov din 2026, unde Karčić — corespondent al Al Jazeera Balkans — a vorbit despre consecințele acordului de la Dayton, semnat în 1995 pentru a pune capăt războiului din Bosnia și Herțegovina.

„Pacea” care a înghețat conflictul

Potrivit jurnalistului, Bosnia a făcut atunci o concesie care continuă să afecteze funcționarea statului și astăzi: acordarea unei autonomii extinse entității sârbe bosniace, Republika Srpska, inclusiv drept de veto asupra deciziilor la nivel național.

„Greșeala noastră a fost că am acceptat un acord care le-a oferit rebelilor sârbi 49% din țară”, a spus Karčić.

În opinia sa, un scenariu similar pentru Ucraina — fie prin acordarea de influență politică regiunilor controlate de Rusia, fie prin acceptarea pierderii definitive a unor teritorii — ar crea premisele unui conflict înghețat și ale unei instabilități permanente.

Acordurile de la Dayton au pus capăt războiului pe hârtie, însă au lăsat Bosnia fragmentată politic și vulnerabilă la influențe externe, inclusiv din partea Rusiei și Serbiei. La trei decenii distanță, aderarea țării la NATO rămâne blocată, iar procesul de integrare europeană avansează lent.

Ucraina și „capcana” unui compromis impus

Analiza lui Karčić vine într-un moment în care, potrivit mai multor surse occidentale, se discută scenarii de încetare a războiului care ar presupune concesii teritoriale din partea Kievului.

Un plan de pace aflat în discuție din noiembrie 2025 ar include recunoașterea controlului rus asupra Peninsulei Crimeea și a unor teritorii din estul și sudul Ucrainei, precum și limitări privind dimensiunea armatei ucrainene și perspectivele aderării la NATO.

Deși diferit de modelul bosniac, jurnalistul susține că rezultatul ar putea fi același: o țară blocată strategic, vulnerabilă și incapabilă să își decidă singură viitorul.

„Bosnia a primit varianta cu drept de veto intern. Ucrainei i se propune varianta amputării teritoriale. Arhitectura diferă, dar finalul riscă să fie identic”, a avertizat acesta.

O Europă nesigură și o „comunitate internațională” fără direcție

Karčić a criticat și dependența excesivă de sprijinul extern, afirmând că Bosnia a avut prea multă încredere în ceea ce este numit generic „comunitatea internațională”.

„Este un termen vag, aproape inexistent”, a spus jurnalistul, referindu-se la lipsa unei strategii coerente a Occidentului atât în Balcani, cât și în raport cu Ucraina.

În opinia sa, Uniunea Europeană traversează propriile dificultăți strategice, în timp ce Statele Unite își reduc implicarea în Europa.

Ce are Ucraina și Bosnia nu a avut

Spre deosebire de Bosnia anului 1995, Ucraina păstrează însă un avantaj esențial: capacitatea de a decide singură.

Karčić a remarcat că, deși acceptă sprijin occidental, Kievul continuă să își stabilească independent obiectivele politice și militare.

„Ucraina nu a permis actorilor internaționali să îi dicteze direcția”, a spus el.

Bosnia, în schimb, a semnat acordul de pace după aproape patru ani de asediu și după masacrul de la Srebrenica, într-un context în care opțiunile sale erau extrem de limitate.

JPMorgan: „Scenariul finlandez”, tot mai probabil

În paralel, analiștii băncii americane JPMorgan Chase apreciază că războiul din Ucraina s-ar putea încheia printr-un așa-numit „scenariu finlandez”.

Într-un raport intitulat Ukraine Endgame: The Path to an Imperfect Peace, experții susțin că Ucraina ar putea păstra suveranitatea și orientarea occidentală, însă cu prețul pierderii unei părți din teritorii și al acceptării neutralității militare.

Modelul este inspirat de situația Finlandei după conflictul cu Uniunea Sovietică, când Helsinki a cedat teritorii, dar și-a păstrat sistemul democratic și economia de piață.

Potrivit JPMorgan, probabilitatea acestui scenariu este estimată la 50%, în timp ce un „scenariu georgian”, care ar readuce Ucraina în sfera de influență a Moscovei, este evaluat la 30%.

Negocieri fără progres clar

Între timp, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat recent că negocierile dintre Rusia și Ucraina „și-au pierdut impulsul”, afirmând că ambele părți cred încă într-un avantaj strategic propriu.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că doar Statele Unite pot media eventuale negocieri, acuzând statele europene că sunt „implicate direct” în conflict.