Xi Jinping i-a spus lui Trump că Putin ar putea regreta invazia din Ucraina
0Diplomația de culise de la nivel înalt scoate la iveală noi nuanțe în relațiile triunghiului geopolitic Washington-Beijing-Moscova. În cadrul negocierilor desfășurate săptămâna trecută, liderul chinez Xi Jinping i-ar fi transmis președintelui american Donald Trump că dictatorul rus Vladimir Putin ar putea, în cele din urmă, să regrete decizia de a invada Ucraina. Informația, deosebit de sensibilă, a fost dezvăluită de publicația Financial Times, citând surse familiare cu evaluarea Washingtonului asupra summitului de la Beijing.

Potrivit surselor citate, evaluările liderului chinez au fost formulate în cadrul unor discuții extinse, care au abordat nu doar dosarul ucrainean, ci și o propunere neașteptată din partea lui Donald Trump: cooperarea Statelor Unite cu liderul de la Kremlin împotriva Curții Penale Internaționale (CPI).
O schimbare de ton la Beijing?
Poziția exprimată de Xi Jinping cu privire la decizia lui Putin de a lansa un război pe scară largă pare să fie mult mai fermă și mai critică decât cele exprimate anterior. O sursă familiarizată cu discuțiile din trecut dintre Xi și fostul președinte american Joe Biden a subliniat că, deși cei doi lideri au avut mereu discuții „franche și directe” despre Rusia și Ucraina, șeful statului chinez evitase până acum să emită judecăți de valoare atât de explicite la adresa lui Putin sau a campaniei sale militare.
Dacă administrația Biden a criticat în mod repetat Beijingul pentru furnizarea de bunuri cu dublă utilizare care sprijină mașinăria de război a Moscovei, noua administrație Trump a manifestat o reticență vizibilă în a exprima public astfel de îngrijorări.
Frontul comun împotriva Justiției Internaționale
În cadrul aceluiași summit, Donald Trump a lansat ideea ca SUA, China și Rusia să își unească eforturile pentru a contracara influența Curții Penale Internaționale, argumentând că interesele celor trei mari puteri converg în această chestiune. Administrația Trump a reluat criticile dure la adresa CPI, o instituție pe care o acuză de politizare, abuz de putere, ignorare a suveranității naționale a SUA și depășire ilegală a jurisdicției. În cercurile de la Washington, instanța de la Haga este catalogată adesea drept un instrument de „război juridic” îndreptat împotriva intereselor americane.
În timp ce Ambasada Chinei la Washington a refuzat să comenteze dezvăluirile, Casa Albă a păstrat tăcerea. În buletinul informativ publicat duminică, 17 mai, de administrația americană cu privire la summitul de la Beijing, nu s-a făcut nicio mențiune referitoare la Ucraina sau la Vladimir Putin.
Umbra unui parteneriat „fără limite”
Aceste scurgeri de informații coincid cu o nouă vizită strategică a lui Vladimir Putin în China. Liderul de la Kremlin este așteptat la Beijing marți, 19 mai, pentru un summit cu Xi Jinping — la doar patru zile după plecarea lui Trump. Contextul amintește inevitabil de luna februarie 2022, când Putin a declanșat invazia la doar trei săptămâni după o vizită similară în China, moment în care Moscova și Beijingul proclamau parteneriatul lor „fără limite”.
De la izbucnirea conflictului, Rusia a devenit tot mai dependentă din punct de vedere economic și tehnologic de gigantul asiatic, bazându-se pe Beijing pentru importul de componente critice pentru drone și echipamente militare, dar și pentru desfacerea resurselor sale energetice.
Cu toate acestea, pe scena publică, Beijingul continuă să mimeze o „poziție neutră” și să promoveze inițiative de pace, ignorând apelurile liderilor occidentali de a folosi pârghiile sale economice pentru a exercita presiuni reale asupra Moscovei în vederea stopării agresiunii. O ecuație cinică în care neutralitatea declarată ascunde, de fapt, transformarea unui conflict sângeros într-o sursă majoră de profit global.
























































