Măsură radicală într-o țară NATO: rușii și belarușii nu mai pot cumpăra proprietăți lângă obiective strategice

O țară NATO aflată la granița cu Rusia și Belarus ia măsuri pentru a limita riscurile de spionaj. Lituania vrea să le interzică cetățenilor ruși și belaruși să cumpere proprietăți lângă instalații militare și alte obiective strategice.

Guvernul de la Vilnius a aprobat proiectul de lege Foto: Shuterstock

Guvernul lituanian a aprobat miercuri, 30 septembrie, un proiect de lege care prevede restricții pentru cetățenii ruși și belaruși care vor să cumpere proprietăți în apropierea unor obiective importante pentru securitatea națională, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Dacă Parlamentul de la Vilnius va aproba proiectul, noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie și se vor aplica doar contractelor de achiziție încheiate după această dată.

Măsura îi vizează și pe rușii cu permis de ședere în Lituania

Interdicția nu se va aplica doar cetățenilor ruși și belaruși aflați temporar în Lituania. Sunt vizați și cei care dețin permise de ședere temporară sau permanentă în această țară baltică, membră a NATO și a Uniunii Europene. O excepție este prevăzută pentru proprietățile dobândite prin moștenire.

Autoritățile lituaniene susțin că măsura are ca scop reducerea riscurilor de spionaj și a posibilității ca imobilele din apropierea unor obiective strategice să fie folosite în operațiuni hibride.

Proiectul de lege menționează în mod explicit riscuri precum supravegherea exercițiilor militare, urmărirea mișcărilor de trupe, colectarea de informații și organizarea unor provocări.

Peste 7.800 de ruși și belaruși au cumpărat proprietăți

Datele Centrului lituanian al registrelor, din luna mai, arată că 5.104 cetățeni ruși și 2.781 de cetățeni belaruși care dețin permise de ședere temporară sau permanentă în Lituania au achiziționat proprietăți în această țară.

Unele dintre aceste imobile sunt situate în apropierea unor obiective considerate importante pentru securitatea națională.

Lituania nu este singura țară europeană care a introdus astfel de restricții. Letonia și Finlanda au adoptat deja măsuri similare privind achiziționarea de proprietăți de către cetățenii ruși.

Temerile privind operațiunile hibride

Decizia Vilniusului vine pe fondul preocupărilor tot mai mari ale statelor europene privind multiplicarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. Printre incidentele investigate în mai multe țări europene se numără incendii provocate intenționat și acte de sabotaj.

Poziția geografică a Lituaniei îi amplifică preocupările de securitate. Țara se învecinează cu Belarus, aliat apropiat al Moscovei, și cu exclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată.

Rusia dispune în Kaliningrad de sisteme capabile să transporte arme nucleare. Moscova a anunțat, de asemenea, desfășurarea unor arme nucleare pe teritoriul Belarusului.

Presa de stat rusă publică planul unui atac nuclear „fulgerător” asupra Lituaniei

Potrivit sursei citate, presa internațională a relatat recent despre un material publicat pentru scurt timp de agenția rusă de stat RIA Novosti, în care era prezentată ipoteza unui atac asupra Lituaniei.

Rachetă rusească ce poate transporta focos nuclear Foto: government.ru

Articolul, semnat de analistul politic Aleksander Nosovici, susținea că Rusia ar putea tranșa un eventual conflict cu Lituania într-un timp foarte scurt și evoca inclusiv folosirea unor rachete cu focoase nucleare.

Autorul descria ipoteticul conflict drept o nouă „operațiune militară specială” și afirma că aceasta ar fi „foarte scurtă”, fără ca Moscova să fie nevoită să desfășoare trupe pe teritoriul Lituaniei.

Nosovici a făcut referire și la o decizie a Parlamentului lituanian privind eliminarea unei interdicții referitoare la desfășurarea armelor nucleare ale NATO pe teritoriul țării.

Analistul rus a susținut că, în urma acestei decizii, Franța și Marea Britanie nu și-ar mai ascunde planurile de a amplasa focoase nucleare în apropierea granițelor Rusiei. El a acuzat autoritățile de la Vilnius că aplică o strategie „sinucigașă”.

Materialul a fost, ulterior, retras de RIA Novosti, iar eliminarea sa a alimentat speculațiile privind motivul publicării și ștergerii articolului.