Macron avertizează că planul de pace pentru Ucraina e incomplet, în ciuda presiunilor SUA

În ciuda presiunilor venite dinspre Washington pentru a ajunge la un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, președintele francez Emmanuel Macron a insistat luni că mai este „mult de lucru” înainte de orice înțelegere.

Zelenski și Macron s-au întâlnit luni la Paris FOTO Volodimir Zelenski / Facebook

„Astăzi nu există un plan finalizat privind chestiunile teritoriale. Acestea pot fi stabilite doar de președintele Zelenski”, a spus Macron într-o conferință de presă alături de omologul său ucrainean. Președintele francez a mai declarat că discuțiile privind activele înghețate și garanțiile de securitate sunt încă „într-o etapă preliminară”, scrie POLITICO.

UE a fost blocată în încercarea de a utiliza 140 de miliarde de euro din rezervele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de reparații pentru Ucraina, din cauza opoziției Belgiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a aflat la Paris pentru a demonstra sprijin, în timp ce se confruntă cu presiuni intense din partea administrației președintelui american Donald Trump de a face concesii pentru a pune capăt războiului.

El a declarat că planul de pace propus de SUA, care includea inițial concesii teritoriale și limite privind dimensiunea armatei Kievului, a „fost îmbunătățit”.

„Procesul nu s-a încheiat, chestiunea teritorială este cea mai dificilă”, a spus Zelenski. Planul inițial cerea Ucrainei să renunțe la unele dintre pozițiile sale defensive cheie din estul țării; Zelenski a insistat și că constituția Ucrainei nu îi permite să cedeze părți din țară Rusiei.

Zelenski a subliniat că orice acord de pace trebuie să includă garanții de securitate care să protejeze Ucraina împotriva unui nou atac rusesc. „Pacea trebuie să fie cu adevărat durabilă”, a spus el.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul dorește mai întâi un acord de pace înainte de a discuta despre oferirea unor garanții de securitate Ucrainei. Planul inițial în 28 de puncte, pregătit de trimisul special american Steve Witkoff și negociatorul rus Kirill Dmitriev, excludea posibilitatea aderării Ucrainei la NATO.

Summitul Macron–Zelenski a avut loc cu o zi înaintea unei întâlniri la Moscova între Witkoff, un magnat imobiliar și aliat al lui Trump, și președintele rus Vladimir Putin.

„Cred că vizita va fi foarte utilă, deoarece se va concentra pe conturarea unei soluții de pace pentru Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

După întâlnirea de la Paris, Macron a avut o convorbire telefonică cu Trump pentru a discuta despre negocierile de pace și a face presiuni pentru garanții de securitate solide pentru Ucraina, potrivit președinției franceze.

Presiuni asupra Kievului

Europenii se tem că SUA vor presa Ucraina să semneze un acord de pace defavorabil cu Rusia într-un moment în care Zelenski este politic slăbit după demisia principalului său consilier, Andrii Yermak, implicat într-o amplă anchetă de corupție.

„Mi-e teamă că toată presiunea va fi îndreptată asupra victimei… pentru a face concesii”, a declarat luni șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

Zelenski, Macron și premierul britanic Keir Starmer au avut, de asemenea, o convorbire cu Witkoff și cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, potrivit unui oficial de la Élysée. Ei au făcut schimb de opinii și cu alți lideri europeni înaintea întâlnirii lui Witkoff de la Moscova.

„Witkoff va aduce ceea ce s-a discutat la Geneva și Florida”, a spus un diplomat european, care a primit anonimat pentru a discuta un subiect sensibil, menționând întâlniri anterioare care au diluat unele dintre aspectele mai pro-ruse ale planului inițial de 28 de puncte. „Dar trebuie într-adevăr să vedem dacă va merge direct cu ceea ce am discutat sau va vorbi despre altceva.”

La Bruxelles, unde miniștrii apărării din UE s-au întâlnit luni, mai mulți dintre ei au insistat că sprijinul militar continuu pentru Kiev este crucial, inclusiv prin utilizarea activelor rusești înghețate.

„Miniștrii au fost de acord că trebuie să ajungem urgent la un acord privind opțiunile de finanțare”, a spus Kallas jurnaliștilor după Consiliul Afaceri Externe. „Trebuie să lucrăm la propunerile legislative pentru a evalua toate riscurile, a le atenua și a împărți povara, dar cu siguranță trebuie să avansăm.”

Înaintea reuniunii, ministrul apărării din Suedia, Pål Jonson, a cerut sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, precum și folosirea activelor rusești înghețate pentru a permite Ucrainei „să negocieze dintr-o poziție de forță”.

La marginea întâlnirii, Țările de Jos au anunțat o contribuție de 250 de milioane de euro la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List — un program susținut de NATO prin care aliații europeni plătesc pentru arme americane destinate Ucrainei. Banii vor fi folosiți pentru achiziția de sisteme americane de apărare antiaeriană și muniție pentru avioanele F-16.

Ministrul apărării din Olanda, Ruben Brekelmans, și omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal, au semnat un acord pentru coproducția de drone în ambele țări.

Comisia Europeană a declarat, de asemenea, că 15 state membre din cele 19 care au solicitat fonduri prin schema SAFE — împrumuturi UE de 150 de miliarde de euro pentru armament — au inclus sprijin pentru Ucraina în planurile lor, implicând „sume de ordinul miliardelor, nu milioanelor”.

„Am decis să contribuim cu cel puțin 0,25% din PIB la ajutorul pentru Ucraina și analizăm schema SAFE pentru a face și mai mult”, a declarat presei adjunta ministrului apărării din Letonia, Liene Gātere. „Facem apel la alte țări europene să intensifice eforturile și să procedeze la fel.”