Europa se ceartă pe banii Rusiei: împrumutul care dezbină liderii UE. Belgia cere o mutualizare completă a riscului
0Liderii Uniunii Europene reuniți joi la Bruxelles sunt așteptați să ceară Comisiei Europene să elaboreze un plan concret pentru folosirea activelor rusești înghețate în vederea finanțării efortului de război al Ucrainei.
Dar o dezbatere dificilă privind detaliile și fezabilitatea planului — estimat la 140 de miliarde de euro — este abia la început și ar putea dura luni întregi.
Anunțat în septembrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său despre „Starea Uniunii”, așa-numitul „împrumut pentru reparații” ar urma să folosească sumele generate de activele rusești blocate în Europa pentru a sprijini Kievul. Ucraina se confruntă cu atacuri aeriene tot mai intense și cu un deficit bugetar de aproximativ 55 de miliarde de euro în următorii doi ani.
De ce se opune Belgia
Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor băncii centrale a Rusiei înghețate de UE după invazia din 2022, este deosebit de precaută.
Guvernul de la Bruxelles se teme că inițiativa ar putea pune în pericol stabilitatea Euroclear, instituția de compensare financiară cu sediul în capitala belgiană, unde sunt păstrate fondurile vizate.
Premierul Bart De Wever a avertizat că Belgia nu va aproba planul până când nu va avea garanția că măsura nu echivalează cu o confiscare și că toate statele membre vor împărți riscurile juridice și financiare.
„Vreau o mutualizare completă a riscului, pentru că riscul este uriaș. Vom fi expuși la procese și cereri de despăgubiri”, a declarat De Wever la sosirea la summit.
„Dacă aceste condiții rezonabile sunt îndeplinite, putem merge mai departe. Dacă nu, voi face tot ce îmi stă în putere, la nivel european și național, pentru a opri această decizie”, a adăugat el.
Îngrijorări juridice și financiare
Deși majoritatea statelor membre — cu excepția Ungariei — susțin continuarea demersului, oficialii europeni recunosc că obstacolele legale și tehnice sunt semnificative.
„Trebuie să gestionăm așteptările. Nu știm încă dacă planul este fezabil, sincer vorbind”, a spus un înalt funcționar european citat de Euractiv.
Potrivit planului discutat, împrumutul ar fi rambursat de Ucraina doar după ce Rusia va plăti despăgubiri pentru daunele provocate prin război.
Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează însă că folosirea activelor rusești ar putea încălca principiul imunității suverane prevăzut de dreptul internațional și ar putea submina credibilitatea euro, precum și stabilitatea financiară a zonei euro.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat recent că „o utilizare corectă” a activelor ar putea însemna „un împrumut operațional care folosește soldurile de numerar drept garanții”.
Totuși, analiștii subliniază că această declarație nu reprezintă o schimbare de poziție.
„Detaliile contează. BCE poate sprijini ideea în principiu, dar rămâne prudentă până la clarificarea mecanismului”, explică Nicolas Véron, analist la Bruegel și la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
Diviziunile din interiorul Uniunii
Germania, Franța și statele baltice susțin planul, considerându-l vital pentru menținerea sprijinului financiar acordat Ucrainei.
Belgia, Luxemburgul și BCE cer însă garanții suplimentare și un cadru juridic solid.
Bruxellesul solicită un text „ferm și clar”, cu valoare juridică obligatorie. O notă de informare transmisă săptămâna trecută ambasadorilor statelor membre nu a fost suficientă pentru a risipi îngrijorările belgiene.
Unii diplomați europeni consideră că atitudinea Belgiei reprezintă o tactică de negociere.
„Experiența arată că se poate ajunge la un compromis, dacă nu există obiecții de fond”, a declarat unul dintre ei.
Pentru ce va fi folosit împrumutul?
Chiar dacă planul va fi aprobat, rămân neclarități legate de destinația fondurilor.
Cancelarul german Friedrich Merz consideră că împrumutul ar trebui folosit exclusiv pentru echipamente militare. Alte state și autoritățile de la Kiev cer o utilizare mai flexibilă, care să includă și cheltuieli civile.
Potrivit unui document intern obținut de Euractiv, Comisia Europeană propune o soluție de compromis: două componente distincte.
Prima — cea mai mare — ar sprijini industria de apărare a Ucrainei și integrarea acesteia cu cea europeană, iar a doua ar acoperi sprijinul bugetar, condiționat de reforme.
„Este important să începem cât mai curând discuțiile despre alocarea banilor, având în vedere nevoile urgente ale Ucrainei”, a spus un diplomat european.
Alții însă consideră că dezbaterea este „prematură”, în lipsa unei propuneri oficiale a Comisiei.
Ce urmează
Liderii europeni speră ca summitul de la Bruxelles să ofere un acord de principiu pentru ca Comisia Europeană să elaboreze cadrul legal al împrumutului.
Oficialii de la Bruxelles și Kiev afirmă că fondurile sunt vitale pentru menținerea rezistenței Ucrainei și ar putea asigura stabilitatea financiară a țării pentru cel puțin doi ani.
Totuși, pe măsură ce discuțiile avansează, devine tot mai clar că „împrumutul pentru reparații” nu este doar un mecanism financiar, ci și un test al coeziunii europene — și al disponibilității UE de a transforma activele înghețate ale Rusiei într-o armă economică în sprijinul Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
