Dr. Roxana Brătescu, MedLife: „Încerc să tratez pacienta ca pe un om, nu ca pe un număr!”
0În România, discuțiile despre sexualitate rămân încă marcate de rușine, tăcere și multă confuzie. În lipsa unor informații corecte și accesibile, adolescenții ajung să își formeze ideile din „frânturi” aflate online sau de la prieteni, ceea ce deschide drumul spre riscuri majore: sarcini nedorite, infecții cu transmitere sexuală, anxietate și probleme de sănătate care ar putea fi ușor prevenite.
Dr. Roxana Brătescu, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul MedLife Arad, vede zilnic în cabinet care sunt consecințele lipsei educației sexuale. Iar observațiile ei arată clar că problema nu este curiozitatea tinerilor, ci lipsa informațiilor corecte și a unui spațiu sigur în care să poată pune întrebări. „Este esențial ca noi, medicii, să explicăm lucrurile într-un limbaj pe înțelesul pacientei, să nu folosim termeni tehnici, pentru că riscăm să nu fim înțeleși. Comunicarea trebuie să fie empatică și clară și, foarte important, fără judecată”, este de părere dr. Brătescu.
În ultimii ani, sănătatea feminină a devenit tot mai prezentă în spațiul public, iar medicii care comunică deschis, empatic și corect sunt din ce în ce mai căutați. Unul dintre acești profesioniști, cunoscut pentru stilul cald, direct și accesibil este dr. Roxana Brătescu. Ea a ales ginecologia pentru că a trecut prin experiențe medicale dificile, care au făcut-o să înțeleagă cât de mult contează un medic empatic și implicat. În timpul rezidențiatului, dr. Roxana Brătescu a avut o sensibilitate aparte față de adolescentele care veneau să nască. „Mă tulbura gândul că în fața mea este, de fapt, un copil care urmează să treacă printr-o durere. Încercam mereu să le liniștesc pe aceste gravide, să le explic pas cu pas ce urmează, ca să obțin o colaborare bună și, mai ales, ca ele să simtă că nu sunt singure. Asta îmi oferă și azi cea mai mare satisfacție, când reușesc să transform teama în încredere”, a explicat medicul.
Educația sexuală – o necesitate, nu un moft
Educația sexuală este un aspect esențial al educației moderne, care contribuie la formarea unei societăți informate și responsabile. Acesta nu doar că ajută tinerii și adulții să înțeleagă fiziologia și funcționarea corpului uman, dar promovează și valori fundamentale precum respectul, consimțământul și responsabilitatea în relațiile sexuale. Educația sexuală cuprinde informații despre anatomia umană, pubertate, relațiile intime și sănătatea sexuală. În mod ideal, aceasta include și educație despre sănătatea reproductivă, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală (BTS), contracepție, dar și despre respectul față de sine și față de ceilalți în contextul relațiilor sexuale. Un aspect cheie al educației sexuale este învățarea despre consimțământ și despre protecția împotriva abuzurilor sexuale.
Se estimează că la nivel global, adolescentele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au 21 de milioane de sarcini anual. Jumătate dintre aceste sarcini au fost nedorite, iar 55% dintre ele s-au încheiat cu avorturi. Complicațiile sarcinii și avorturile nesigure au fost principala cauză de deces în rândul adolescentelor. Mai mult, 14 milioane de adolescente nu foloseau contraceptive, deși nu doreau să rămână însărcinate. Doar aproximativ o treime dintre adolescentele din țările cu venituri mici și medii foloseau contraceptive moderne, care constau în pilule hormonale orale, injectabile, prezervative masculine sau feminine, metode vaginale de barieră, dispozitive intrauterine, implanturi, sterilizare feminină și masculină și contracepție de urgență. Acestea sunt doar câteva din datele unei analize ample publicată în BMC Women’s Health (2024), care arată că programele de educație sexuală cuprinzătoare reduc semnificativ rata sarcinilor la adolescente și cresc utilizarea metodelor contraceptive. „Educația sexuală este esențială încă din adolescență, pentru că protejează sănătatea fizică și emoțională și reduce riscul de infecții, sarcini nedorite și traume. România este, din păcate, în top 3 țări europene cu cele mai multe mame minore, ceea ce arată clar lipsa de educație în acest domeniu”, a precizat dr. Brătescu.
Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România. Potrivit datelor Raportului Salvați Copiii 2024, se arată că:
· Una din trei fete care în prezent sunt mame/ gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
· Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;
· România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 nașteri.
În opinia ginecologului, educația sexuală nu înseamnă doar contracepție, ci și cunoașterea corpului, recunoașterea semnelor anormale și construirea relațiilor sănătoase bazate pe comunicare, respect și consimțământ, care, din păcate, lipsește adesea. „Adolescenții trebuie să știe că au dreptul să spună «nu», că atingerea fără acord nu este normală. Și poate cel mai important motiv: dacă nu o faci tu, educația sexuală o face altcineva. De cele mai multe ori, pornografia, care nu oferă un model real, ci distorsionat”, a spus medicul.
Mituri frecvente în rândul adolescentelor – și consecințele lor
Lipsa educației sexuale nu lasă doar goluri de informație, ci generează mituri care pot avea consecințe serioase. Dr. Roxana Brătescu le observă în cabinet aproape zilnic. „Cele mai frecvente mituri pe care le întâlnesc la tinere vin, de fapt, din lipsa de informație și din teama de a întreba. Multe cred că nu pot rămâne însărcinate dacă este «prima oară» sau dacă au contact în timpul menstruației”, a mărturisit medicul.
Un alt comportament îngrijorător, menționat de ginecolog, este folosirea pilulei de a doua zi ca metodă contraceptivă repetată: „Alteori folosesc pilula de a doua zi după fiecare contact sexual, fără să știe că nu este o metodă contraceptivă regulată și că poate duce la tulburări hormonale.”
Printre cele mai persistente mituri se numără și cel legat de spălăturile vaginale după contactul sexual. „Unele fete cred că, dacă se spală imediat după contact, «curăță» astfel riscul de sarcină sau de infecții. Total greșit. Spălăturile interne pot distruge flora normală și favorizează apariția infecțiilor. Iar ideea că poți preveni o sarcină astfel nu are nicio bază medicală — spermatozoizii ajung în uter și în trompele uterine, unde nicio spălătură nu poate acționa.”
În opinia dr. Roxana Brătescu „toate aceste concepții arată cât de mult avem nevoie de o educație sexuală clară, bazată pe explicații medicale simple, nu pe rușine.”
Ce pot face părinții?
O mare parte a educației sexuale începe acasă, însă mulți părinți evită subiectul fie din jena de a discuta, fie din teama că le-ar putea „da idei” copiilor. O idee complet greșită, spune medicul.
„Primul pas este să nu fugă de subiect. Mulți părinți evită discuțiile despre sexualitate din teama că «le dau idei» copiilor, dar realitatea e exact invers: tăcerea nu protejează, ci vulnerabilizează. Copiii au nevoie de informații corecte de la părinți, nu de frânturi din online sau de la prieteni”, a subliniat dr. Roxana Brătescu.
Ea recomandă ca dialogul să înceapă devreme și să fie adaptat vârstei copilului. „Discuțiile ar trebui să înceapă treptat, cu explicații simple despre corp, limite și respect. Nu trebuie să fie o discuție unică, ci un dialog continuu, în care copilul să simtă că poate întreba orice fără să fie judecat. Pe scurt: copilul are nevoie de un părinte disponibil, nu de un expert,” a concluzionat medicul.
Testele de virginitate: neetice și traumatizante
Un alt subiect tabu este cel al testelor de virginitate, practică încă cerută de unele familii, din motive culturale sau de control. „Testele de virginitate nu au nicio bază medicală. OMS le consideră practici neetice. Himenul nu arată dacă o fată a avut sau nu contact sexual — poate fi elastic, poate avea forme diferite și nu se rupe întotdeauna,” a explicat ginecologul. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ONU și Federația Internațională a Ginecologilor au cerut abolirea totală a acestor teste în 2018, descriindu-le ca fiind „abuzive, traumatizante și fără fundament științific”.
În România, legislația este clară: „Testele de virginitate nu mai pot fi efectuate la cererea persoanelor fizice. Pot fi efectuate doar în proceduri oficiale, la solicitarea autorităților, în context medico-legal: dosar penal, anchetă, suspiciune de abuz sau viol. Nu putem face un astfel de examen doar pentru că cineva vine și cere: «vreau să știu dacă fiica mea este virgină». Dacă există suspiciunea unui abuz asupra unei minore, primul loc unde trebuie să ajungă pacienta este la medicul legist. Medicul ginecolog nu trebuie să intervină, pentru că poate contamina probele,” a explicat dr. Roxana Brătescu.
Medicul a recunoscut că a refuzat astfel de cereri, când minorele erau presate de familie, fiindcă impactul emoțional este devastator: „Creează rușine, anxietate, presiune și pot lăsa traume pe termen lung. Transmit tinerelor ideea greșită că valoarea lor depinde de un aspect fizic care, medical, nici măcar nu definește virginitatea. Rolul nostru ca medici este să protejăm tinerele, nu să validam practici care nu țin nici de medicină, nici de etică. În situațiile cerute din motive culturale sau familiale, procedura este clară: le refuzăm. Nu putem participa la practici care pun presiune pe o tânără sau care îi creează traume.”
Medicul ginecolog are un mesaj pentru tinerele presate să demonstreze „puritatea”: „Valoarea ta nu stă în virginitate. Corpul tău nu este un certificat care trebuie prezentat altora. Virginitatea nu definește caracterul, inteligența, demnitatea sau viitorul unei persoane. Dacă cineva îți cere să demonstrezi «puritatea», problema nu este la tine — problema este la persoana care face cererea.”
Educația sexuală nu încurajează promiscuitatea, ci previne abuzurile, sarcinile nedorite, bolile și traumele. Iar medici precum dr. Roxana Brătescu fac diferența, zi de zi, ascultând fără să judece și explicând cu răbdare tot ce are nevoie pacienta să știe. „Un lucru esențial, poate cel mai important, este ca medicul să asculte. M-am lovit de multe paciente care nu au fost ascultate deloc. Eu încerc să tratez pacienta ca pe un om în sine, nu ca pe un număr. Asta schimbă totul.”
**
Surse:
https://bmcwomenshealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12905-024-02963-x
https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/5cfe0e11-b9de-4de3-985c-eed9d3607f40/content
Se încarcă comentariile...
