LIVE TEXT | Război în Ucraina. Un nou atac rus în regiunea Harkov: trei oameni au murit. Ruşii lansează rachete de la centrala nucleară Zaporojie
0
Este a 143-a zi de la începutul invaziei ruse pe teritoriul Ucrainei. O delegaţie rusă a vizitat un aerodrom din centrul Iranului de cel puţin două ori în ultima lună.
UPDATE 17.07 Rusia a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre, respectiv 50.000 de soldaţi, care fie au murit, fie au fost răniţi în lupte, a declarat amiralul Sir Tony Radakin, şeful personalului de apărare al Regatului Unit, la emisiunea BBC One Sunday Morning, potrivit The Guardian.
Din acest motiv armata Ucrainei este „absolut” convinsă că va câştiga războiul, relatează agenţia de presă britanică PA Media.
UPDATE 17.00 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev ameninţă Ucraina cu „ziua judecăţii” în cazul în care va încerca să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
„Vreau să spun că este destul de evident că ei (oficialii ucraineni, n. red.) înţeleg consecinţele unor astfel de declaraţii (privind recuperarea Crimeei, n. red.), iar consecinţele sunt evidente. Dacă se întâmplă aşa ceva, pentru ei toţi va veni imediat „ziua judecăţii”. Foarte rapid”, a spus Medvedev în cadrul unui eveniment militar la Volgograd.
UPDATE 16.54 Papa Francisc a cerut comunităţii internaţionale să intensifice eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, exprimându-şi apropierea de ucrainenii „care se află sub o ploaie de rachete în fiecare zi”, transmite Vatican News.
„Nu este clar că războiul aduce doar distrugere şi moarte, înstrăinând naţiunile unele de altele, ucide adevărul şi dialogul? Mă rog şi sper ca toţi actorii internaţionali să depună cu adevărat eforturi pentru a relua negocierile şi nu pentru a alimenta lipsa de sens a războiului”, a spus liderul Bisericii Catolice după ce a rostit rugăciunea „Îngerul Domnului”.
Arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, secretarul Sfântului Scaun pentru relaţiile cu statele şi organizaţiile internaţionale, a afirmat că Papa Francisc ar putea efectua o călătorie în Ucraina în luna august.
UPDATE 16.22 Rusia duce o operaţiune specială de dezinformare şi manipulare în Germania în scopul discreditării şi reducerii sprijinului internaţional pentru Ucraina, afirmă Direcţia Principală de Informaţii din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev.
Campania este purtată mai ales printr-o „fabrică de falsuri” condusă de un fost oficial de rang înalt de la Kremlin, Aleksei Goreslavski, în prezent şeful organizaţiilor ANO Dialog şi ANO Internet Development Institute, înfiinţate sub supravegherea Administraţiei Prezidenţiale Ruse. Cele două organizaţii sunt direct implicate în operaţiunile de manipulare în Europa.
Există indicii că propagandiştii aflaţi în slujba Kremlinului au transmis publicaţiei germane „Deutschland-Kurier” mai multe materiale incriminatoare la adresa conducerii Ucrainei. Unul dintre materiale este că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi spionat Misiunea OSCE din Donbas. „Dovada” ar fi fost descoperită de ruşi după ce au ocupat oraşul Mariupol şi au confiscat documente ale SBU.
Pentru a amplifica subiectul, propagandiştii de la Kremlin au pregătit o serie de comentarii care să fie distribuite pe reţelele sociale ca aparţinând unor „oameni simpli” din Germania. Comentariile arată astfel:
- „Ucraina este o păpuşă ascultătoare a Washingtonului şi a Londrei. Dacă un astfel de comportament nu ar fi fost aprobat acolo, ucrainenii nu ar fi îndrăznit să spioneze OSCE”;
- „Nu am fost niciodată un susţinător al conflictului cu Putin”;
- „Nu ar trebui să-l mai susţinem pe Zelenski!”
Direcţia Principală de Informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării avertizează că „ţara agresoare (Rusia, n. red.) cumpără loialitatea jurnaliştilor, experţilor şi politicienilor individuali pentru bani mulţi”.
UPDATE 15.03 Forţele ruse au lansat în ultimele 24 de ore 61 de focuri de artilerie împotriva poziţiilor apărătorilor ucraineni din regiunea Zaporojie, relatează Zerkalo Nedeli.
Potrivit publicaţiei ucrainene, care citează administraţia civilo-militară din Zaporojie, în pofida atacurilor invadatorilor ruşi, situaţia rămâne neschimbată pe frontul din această regiune.
În afară de poziţiile apărătorilor ucraineni, forţele ruse au luat la ţintă infrastructuri civile în localităţile Novoiakovlevka, Verhniaia Tresnia şi Lukianovka.
Pe de altă parte, 743 de persoane, dintre care 174 de copii, au fost evacuate în ultimele 24 de ore din localităţi expuse luptelor în regiunea Zaporojie.
În plus, în teritoriile ocupate din Zaporojie, populaţia este ameninţată cu deportarea în cazul manifestării unor poziţii pro-ucrainene.
UPDATE 20.48 Reuniunea G20 s-a încheiat fără un comunicat comun. Statele occidentale nu au căzut de acord
O reuniune a miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20, privind găsirea unor soluţii pentru criza alimentară şi cea energetică, dar şi pentru creşterea inflaţiei, s-a încheiat cu o lipsă de consens între statele membre după dezacordurile asupra ofensivei ruse în Ucraina.
Participanţii la reuniune au încercat să găsească soluţii pentru criza alimentară şi cea energetică, precum şi pentru stoparea creşterii inflaţei în cele două zile ale Summitului organizat pe insula indoneziană Bali. O nouă confruntare între statele occidentale a făcut însă imposibil consensul necesar redactării unui comunicat comun.
Serviciile ruse de informaţii şi-au amplificat activităţile de spionaj în estul Europei într-o încercare de a identifica şi urmări rutele prin care au loc livrările de arme în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda, citând Direcţia Principală de Informaţii din Ucraina.
„Agenţii ţării de ocupaţie au fost instruiţi să identifice şi să urmărească rutele folosite pentru livrarea ajutorului militar în Ucraina. În scopul de a determina schemele de livrare şi numărul armelor ce sunt transferate apărătorilor Ucrainei de către ţările partenere în vederea respingerii invaziei ruse, ataşaţii militari ruşi în ţările din UE au primit ordine – prin canale de comunicare secrete – să intensifice recrutarea ofiţerilor de poliţie şi cetăţenilor implicaţi în transportul armelor”, a comunicat Direcţia Principală de Informaţii din Ucraina.
În aceste zile preocuparea principală a celor din industria energetică europeană este dacă Gazprom, o companie majoritar rusească, va da drumul la gaz după ce a oprit, până la 21 iulie, livrările prin conducta Nord Stream 1 pentru lucrări de mentenanţă.
Deşi Moscova are un istoric de restricţionare a fluxului de gaze către Europa în urma disputelor anterioare cu Ucraina, mulţi din industrie au presupus că Kremlinul va continua să aprovizioneze cea mai mare piaţă a sa, cum s-a întâmplat şi pe parcursul Războiului rece. Cu toate astea, recent Ben van Beurden, CEO-ul companiei britanice de petrol şi gaz Shell, a remarcat că de data asta Putin a dovedit că „e capabil şi dispus să transforme livrările de gaz în arme”. Strategia preşedintelui rus pare a avea scopul de a slăbi aliaţii Kievului şi chiar de a stârni naţiunile unele împotriva altora, scrie The Guardian. Zilele trecute premierul maghiar favorabil lui Putin Viktor Orbán a anunţat că interzice exporturile de gaz către vecinii săi, o mişcare ce subminează o reglementare europeană privind obligativitatea solidarităţii între ţările UE în faţa unei eventuale întreruperi a aprovizionării cu gaze de către Rusia.
Ţările din UE s-au angajat să diminueze importurile ruseşti de energie, însă embargoul total asupra gazelor este destul de improbabil având în vedere numărul mare de state membre care sunt încă dependente de el.
Care sunt ţările cele mai vulnerabile faţă de un şantaj al lui Putin?
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a felicitat, sâmbătă, armata pentru „eliberarea” regiunii Lugansk, situată în estul Ucrainei, un stadiu important pentru Moscova în „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
În cadrul unei întrevederi televizate cu ministrul Apărării Serghei Şoigu, preşedintele rus a afirmat că trupele care au contribuit la cucerirea regiunii Lugansk ar trebui să se odihnească, dar că alte unităţi militare ar trebui să continue bătălia.
În atacul de la Viniţa au fost ucise 23 de persoane, 197 de victime au primit îngrijiri medicale, 80 dintre ele fiind încă internate în spitale şi 11 persoane erau dispărute.
Oficiali ruşi au oferit diferite versiuni oficiale privind atacul care a vizat centrul cultural Casa Ofiţerilor, scrie cotidianul ucrainean Ucrainska Pravda.
O primă explicaţie a atacului asupra civililor a venit de la Margarita Simonian, redactorul-şef al Russia Today, televiziunea cea mai vocală între propagandiştii Kremlinului. Aceasta susţine că ar fi contactat Ministerul Apărării pentru a întreba care au fost ţintele bombardamentului din Viniţa şi că i s-a răspuns: „Casa Ofiţerilor. A existat un punct de cazare temporară pentru nazişti acolo”.
UPDATE 12.24 Trei persoane ucise şi alte trei rănite într-un atac al forţelor ruse în regiunea Harkov, anunţă guvernatorul regional
O rachetă rusă a lovit peste noapte oraşul Ciuhuiiv, din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei), atac soldat cu moartea a trei persoane, inclusiv a unei femei de 70 de ani, şi rănirea altor trei, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Oleg Sinehubov, relatează Reuters.
Atacul a avariat o clădire rezidenţială cu două etaje, o şcoală şi un magazin, iar salvatorii sunt la faţa locului, au anunţat guvernatorul regional Oleh Sinehubov şi poliţia.
Un oficial al poliţiei regionale a declarat că Rusia a tras patru rachete în oraşul din apropierea oraşului din vest, Belgorod, în jurul orei locale 03.30.
Operatorul ucrainean de energie nucleară a învinuit armata Federaţiei Ruse că a instalat lansatoare de rachete la centrala nucleară Zaporojie, situată în sudul Ucrainei, şi a tras asupra regiunilor Nikolaev şi Dnipro, unde au fost denunţate lovituri în noaptea de vineri spre sâmbătă, informează AFP.
UPDATE 10.25 Armata ucraineană le-a tăiat elanul ruşilor la vest de Lîsîceansk. Analiza Ministerului britanic al Apărării
Atacurile ruse sunt reduse în acest moment, ucrainenii resping bombardamentele de când au cedat Lîsîceansk, fiindcă linia de apărare a fost redusă şi consolidată, declară Ministerul britanic al Apărării în aprecierea de sâmbătă dimineaţă.
Liza Dmitrieva, în vârstă de patru ani, este unul dintre cei trei copii care au fost ucişi în atacul de joi de la Viniţa. Copila era împreună cu mama sa, pe stradă, când au lovit rachetele. Fetiţa a murit pe loc, iar mama a reuşit să supravieţuiască, însă se află în stare foarte gravă în spital.
Cadrele medicale nu au curaj să-i spună că fiica ei a murit. Se tem că şocul ar fi prea mare şi ar putea să o piardă şi pe mamă.
23 de oameni au murit în bombardamentul rus cu rachete asupra oraşului Viniţa, situat în partea central-vestică a Ucrainei. Printre ei se numără doi băieţi de 7 respectiv 8 ani şi Liza Dmitrieva, fetiţa de 4 ani cu sindrom Down care tocmai plecase de la tratament din clinica atacată.
Un responsabil american din domeniul apărării nu a admis, vineri, declaraţiile ruse conform cărora bombardamentul de la Viniţa, care s-a soldat cu 23 de morţi, printre care şi copii, a vizat o întrunire a trupelor aeriene ucrainene în acest oraş din partea central-vestică a Ucrainei, aflat la o distanţă mare de liniile frontului.
„Nu am nicio indicaţie cu privire la prezenţa unei ţinte militare în apropiere”, a afirmat un responsabil cu rang înalt, sub protecţia anonimatului, conform AFP.
„Părea o clădire”, a mai spus responsabilul, mărturisind că Rusia a lansat racheta de pe un submarin.
UPDATE 06:12 Ruşii au vizitat Iranul de două ori în ultima lună pentru a verifica dronele pe care ar urma să le primească în perioada următoare
Consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat că o delegaţie rusă a vizitat un aerodrom din Iran de cel puţin două ori în ultima lună. Scopul ruşilor ar fi examinarea dronelor capabile de luptă.
„Avem informaţii că guvernul iranian se pregăteşte să furnizeze Rusiei câteva sute de UAV, inclusiv UAV-uri capabile să utilizeze arme Evaluăm că o delegaţie oficială rusă a primit recent o vitrină de UAV-uri iraniene capabile să atace”, a declarat Sullivan pentru CNN.
UPDATE 05:00 Explozii au avut loc în Kremenciuk
Guvernatorul regiunii Poltava, Dmitro Lunin, a raportat vineri seară că mai multe explozii au avut loc în oraşul Kremenciuk, relatează The Kiev Independent. Lunin a postat pe contul său de Telegram ca va reveni cu mai multe detalii.
UPDATE 03:00 Ucraina a suferit cele mai mari pierderi în luna mai
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că Ucraina a suferit cele mai mari pierderi civile în luna mai.
„Cel mai mare vârf al pierderilor noastre a fost în luna mai”, cu până la 100 de soldaţi ucişi pe zi, a declarat, pentru BBC, relatează Libertatea.ro.
UPDATE 00:45 Aproximativ 70% din atacurile ruseşti vizează ţinte nemilitare
Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, afirmă, vineri, că până la 70% din atacurile cu rachete ruseşti sunt asupra unor oraşe paşnice şi ţinte nemilitare, transmite CNN.
Oleksandr Motuzyanyk a declarat vineri că doar 30% din loviturile cu rachete ruseşti sunt asupra unor ţinte militare. "Restul de 70% din lovituri sunt atacuri deliberate ale ruşilor asupra unor oraşe paşnice. Rusia ar trebui să fie recunoscută ca o ţară teroristă", a declarat el.
UPDATE 00.01 3 morţi şi 15 răniţi în urma unui atac cu rachete în Dnipro
Cel puţin 3 persoane au murit şi alte 15 sunt rănite după ce ruşii au lansat rachete asupra oraşului Dnipr. Guvernatorul regiunii Dnipro, Valentin Reznicenko, a declarat vineri că rachetele au lovit o întreprindere industrială şi o stradă din apropierea acesteia.
UPDATE 21.39 Ucraina anunţă că a primit sisteme lansatoare de rachete M270, dar nu spune cine le-a trimis
Ucraina a anunţat vineri că a primit un prim transport de sisteme lansatoare de rachete multiple M270, care se adaugă arsenalului de artilerie cu rază lungă deja furnizat de Occident.
„Primele MLRS M270 au sosit. Ele vor fi o bună companie pentru HIMARS pe câmpul de luptă”, a scris pe Twitter ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov.
UPDATE 20.27 Moody's: Belarus a intrat în incapacitate de plată, la mai puţin de 3 săptămâni după Rusia
Belarus a intrat în incapacitate de plată, potrivit unei evaluări publicate joi de agenţia de rating Moody's, scrie publicaţia Meduza.
Termenul în care ţara condusă de Alexandr Lukaşenko a trebuit să plătească 22,9 milioane de dolari pentru eurobonduri Belarus-27 a expirat pe 13 iulie, scriu jurnaliştii Meduza.
Ministerul de Finanţe de la Minsk a efectuat această plată în moneda naţională, rubla bielorusă, motiv pentru care deţinătorii de obligaţiuni nu au putut primi plăţile.
Agenţia Moody's notează într-o evaluare publicată joi că „plata în ruble a datoriilor în monedă străină constituie intrarea în incapacitate de plată”.
UPDATE 19.26 CE interzice importurile de aur rusesc şi prelungeşte actualele sancţiuni încă şase luni
Comisia Europeană a adoptat, vineri, o propunere comună cu privire la un nou pachet de măsuri, numit ”întreţinere şi aliniere”, pentru menţinerea şi consolidarea eficienţei celor şase pachete cuprinzătoare şi fără precedent de sancţiuni impuse de Uniunea Europeană Rusiei.
Pachetul introduce o nouă interdicţie asupra importului de aur rusesc, se arată într-un comunicat emis de executivul blocului comunitar.
Pachetul de ”întreţinere şi aliniere” clarifică o serie de dispoziţii menite ”să consolideze securitatea juridică pentru operatori şi aplicarea de către statele membre”.
UPDATE 18.49 Rusia se confruntă cu o penurie de cartofi prăjiţi. Succesoarea McDonald's: Producătorii refuză să ne aprovizioneze
Directorul companiei Vkusno & tochka, fostul lanţ de restaurante fast-food McDonald's Corp din Rusia, a declarat pentru RBC TV că producătorii de cartofi prăjiţi refuză să aprovizioneze ţara şi a avertizat că încercările de a creşte procesarea internă sunt pline de dificultăţi.
Compania americană McDonald's a părăsit Rusia drept răspuns la campania militară a Moscovei în Ucraina, după ce Occidentul a impus un val de sancţiuni economice. Astfel, compania a vândut toate restaurantele pe care le deţinea unui licenţiat local în luna mai, aminteşte Reuters.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, a apreciat joi că forţele ucrainene au capacitatea de a alunga forţele invadatoare ruse din teritoriile ocupate întrucât, ajunse la epuizare, „nu prea au ce să mai facă” în acest moment.
Vladimir Putin şi-a angajat aproape toate forţele în luptă şi totuşi a avut prea puţine câştiguri teritoriale după aproape cinci luni de război, crede generalul american Ben Hodges.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a eliberat pe Dmitri Rogozin din postul de director al agenţiei spaţiale ruse Roscosmos.
În locul lui a fost numit Iuri Borisov, care a fost până acum vicepremier. Borisov a preluat funcţia de viceprim-ministru responsabil de Complexul Industrial Militar Rus în 2018, funcţie care fusese ocupată până atunci de Rogozin.
Deşi nu s-au făcut anunţuri oficiale referitoare la funcţia pe care o va prelua Rogozin, site-ul de investigaţii Meduza susţine că acesta ar urma să lucreze în Administraţia prezidenţială a Rusiei şi chiar că este unul dintre candidaţii la funcţia de şef al Administraţiei prezidenţiale.
FOTO EPA-EFE
Rusia a lansat peste 17.300 de atacuri împotriva unor ţinte civile şi doar aproximativ 300 împotriva unor obiective militare în cele aproape cinci luni de la declanşarea invaziei în Ucraina, a declarat vineri ministrul adjunct de interne ucrainean Egheni Ienin.
„În ultimul timp, am văzut atacuri îndreptate tocmai împotriva unor obiective civile. Am cerut în mod special un raport de sinteză despre câte rachete ruseşti au lovit ţinte militare şi câte ţinte civile. Pentru comparaţie, de la începutul agresiunii pe scară largă au avut loc 17.314 de atacuri asupra unor obiective civile şi puţin peste 300 asupra unor obiective militare”, a precizat Ienin.
UPDATE 15.12 Ucraina anunţă că „o mică porţiune” din Lugansk rezistă în faţa invadatorilor ruşi
Şeful administraţiei militare ucrainene din regiunea Lugansk, Serhii Gaidai, a declarat vineri că trupele ruse nu reuşesc să ajungă la frontiera administrativă a regiunii Lugansk şi să spargă apărarea forţelor armate ucrainene. Pe 3 iulie, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, anunţase preluarea controlului asupra întregii regiuni de către armata rusă.
„O mică porţiune din teritoriul Luganskului rezistă: trupele de ocupaţie nu pot ajunge la frontierele administrative ale regiunii. Ruşii nu reuşesc să spargă apărarea forţelor armate ucrainene în două aşezări”, menţionează Gaidai într-un mesaj pe contul său din Telegram.
UPDATE 14.04 Rusia anunţă că a lovit în Viniţa o reuniune a comandamentului Forţelor aeriene ucrainene
Armata rusă anunţă vineri că a vizat o reuniune a Forţelor aeriene ucrainene, în centrul Viniţei, un oraş ucrainean situat foarte departe de linia frontului, un bombardament sângeros, soldat cu cel puţin 23 de morţi, denunţat de comunitatea internaţională, relatează AFP.
Ministerul rus al Apărării anunţă într-un comunicat că rachete de tip Kalibr au fost lansate de pe mare şi au lovit ”casa armatei”, în acest oraş, în care avea loc o reuniune a ”comandamentului Forţelor aeriene ucrainene cu reprezentanţi ai furnizorilor străini de armament”.
”Din cauza acestui atac aerian, participanţii la reuniune au fost eliminaţi”, anunţă ministerul.
Rusia nu a recunoscut niciodată vreo eroare sau crimă a armatei sale în Ucraina şi dă asigurări, în mod sistematic, că atacă ţinte militare.
Ea acuză Ucraina de înscenarea unor bombardamente sau execuţii ale unor civili de către militari ruşi.
Potrivit armatei ucrainene, rachete ruseşti au atins parcarea unui imobil comercial în Viniţa, în care se află birouri şi magazine mici.
Cel puţin 23 de persoane au fost ucise în acest atac.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat ”îngrozit”, iar Uniunea Europeană a denunţat noi ”atrocităţi” ruse.
UPDATE 14.02 Un britanic, Paul Urey, reţinut în aprilie de separatşti proruşi din Doneţk, a murit în detenţie
Britanicul Paul Urey, reţinut în aprilie de către forţe proruse, în estul Ucrainei, în timpul unei misiuni umanitare, porivit apropiaţilor acestuia, a murit în detenţie la 10 iulie, anunţă vineri separatistiştii, relatează AFP.
”În pofida gravităţii infracţiunilor (sale), Paul Urey primea un ajutor medical adecvat. Cu toate acestea, având în vedere diagnosticul său şi stresul, el a murit la 10 iulie”, anunţă într-o postare pe Telegram însărcinata separatistă cu drepturile omului în regiunea ucraineană Doneţk Daria Morozova.
Daria Morozova dă asigurări că acesta era un mercenar şi nu un lucrător umanitar.
UPDATE 13.51 Rachetele ruseşti au lovit două universităţi din Nikolaev VIDEO
Raidurile aeriene au răsunat vineri dimineaţă la Nikolaev (sud) unde au avut loc 10 explozii puternice, a anunţat pe canalul de Telegram primarul oraşului, Oleksandr Senkevici, potrivit presei ucrainene.
„De data aceasta, raşistî (aşa cum îi numesc ucrainenii pe ruşi) au lovit Nikolaev dimineaţa, în jurul orei 07:50, ştiind bine că în acest moment sunt deja mulţi oameni pe străzi. Adevăraţi terorişti!'', a scris el pe contul său de Telegram, potrivit Agerpres. La momentul respectiv echipele de salvare interveneau la faţa locului, bilanţul provizoriu fiind de doi răniţi.
UPDATE 13.37 Franţa a confirmat vineri că donează Kievului un laborator mobil de analize ADN şi dă asigurări că va continua să susţină ”lupta împotriva impunităţii” în Ucraina, unde Rusia este acuzată de crime de război, relatează AFP.
„Centrul de criză şi de susţinere de la Ministerul Afacerilor Europene şi Afacerilor Externe a furnizat (joi) la 14 iulie Procuraturii Generale a Ucrainei un laborator mobil nou de analiză rapidă şi expertiză ADN”, anunţă într-un comunicat Quai d'Orsay.
”Acest LAB'ADN este un dispozitiv (...) care permite operarea rapidă a unor analize genetice de la o mare cantitate de prelevări biologice”, precizează ministerul.
UPDATE 11.55 O analiză a unor imagini satelitare şi imagini de pe reţele de socializare dezvăluie o creştere brutală a numărului înmormântărilor în regiuni din Ucraina aflate sub ocupaţia Rusiei, mai ales la Mariupol, arată un raport publicat vineri de către Centrul Rezilienţei Informaţiei (CIR), o organizaţie nonguvernamentală (ONG) care luptă împotriva dezinformării, elatează AFP.
Centrul Rezilienţei Informaţiei a analizat şase zone din Ucraina care au fost sau sunt în continuare ocupate de Rusia.
„Informaţii din surse deschise pot oferi un acces fără precedent în spatele lniei frontului şi în zone ocupate de către forţe ruseşti”, subliniază directorul investigaţiilor CIR Benjamin Strick.
La cimitirul Starokrîmske din Mariupol (sud-est), de exemplu, autorii raportului estimează că aproximativ 1.000 de mormnte noi au apărut în decurs de cinci luni, de la 21 octombrie 2021 şi până la 28 martie 2022, la o lună după invazia Ucrainei de către Rusia.
Ritmul înhumărilor a crescut, apoi, în mod puternic, iar în imagini satelitare apar 1.141 de morminte noiî n perioada 28 martie-12 mai, şi alte 1.700 de morminte noi de la 12 mai la 29 iunie, potivit autorilor raportului.
”Raportul nostru ilustrează presiunea extemă şi continuă exercitată asupra vieţii civile în Ucraina”, declară Benjamin Strick.
El consideră că ”înmormântări improvizate şi numărul tot mai mare de morminte, mai ales înăuntrul şi în jurul zonelor ocupate, sunt o ilustrare frapantă a numărului morţilor civili”.
Cercetătorii au ajuns la aceste cifre confruntând imagini satelitate cu date de geolocalizare provenind mai ales de pe reţele de socializare.
Aceste imagini dezvăluie tranşee mari în două locuri, în apropiere de Mariupol, la Pionerske şi Manguş, dar şi morminte săpate în pripă în jurul oraşului.
Ucraina estimează la 22.000 numărul civililor ucişi la Mariupol, teatrul unora dintre cele mai violente confruntări armate în război de până în prezent.
La Herson, un oraş situat în sudul Ucrainei, cucerit de ruşi, CIR estmează că 824 de morminte au fost săpate de la lansarea invaziei, la sfârşitul lui februarie, şi până la începutul lui aprilie.
Biroul ONU al Drepturilor Omului (OHCHR) estimează la 5.000 numărul civililor ucişi în Ucraina, însă recunoaşte că bilanţul real este probabil mult mai mare.
Liza Dmitrieva, în vârstă de patru ani, este unul dintre cei trei copii care au fost ucişi în bombardamentul de joi de la Viniţa, pe o stradă aglomerată. Copila era împreună cu mama sa care a reuşit să supravieţuiască, dar are răni grave.
Ultimele ore din viaţa fetei au fost surprinse în câteva fotografii care au fost rezumate într-un reportaj The Guardian.
Momentul exploziei uneia dintre rachetele ruseşti care au lovit joi oraşul ucrainean Viniţa a fost surprins de mai multe camere de supraveghere.
O serie de imagini şi videoclipuri postate pe Twitter o arată şi pe Liza, fetiţia de 4 ani care a murit în urma bombardamentului. Mama ei, Irian, şi-a pierdut un picior în urma atacului, dar a supravieţuit.
Femeia mergea cu fata sa la un centru de dezvoltare şi educaţie dintr-un oraş despre care se credea că este departe de linia frontului, la patru ore de mers cu maşina spre vest de capitala Kiev.
În prima filmare, la ora 9:38, Liza a fost surpinsă cum îşi plimbă căruciorul în culorile roz şi negru. Este îmbrăcată în alb şi are o geacă de blugi albastră, iar în păr are o clamă albă în formă de fluture.
UPDATE 08.00 Camerele de supraveghere au surprins atacul cu rachete al ruşilor asupra oraşului ucrainean Viniţa: oamenii fug şi se adăpostesc
Momentul exploziei uneia dintre rachetele ruseşti care au lovit joi oraşul ucrainean Viniţa a fost surprins de mai multe camere de supraveghere. În imagini se vede cum oamenii se aruncă la pământ sau fug pentru a se adăposti.
Una dintre camerele de supraveghere este situată într-o piaţă din oraş, unde se află şi o instalaţie de închiriat biciclete. Explozia nu este filmată direct, dar se vede momentul când aceasta are loc din reacţia trecătorilor.
În cadrele filmate de camera video apar bucăţi de materiale, resturi purtate de suflul exploziei, iar apoi întreaga scenă este acoperită de o umbră întunecată, provenită cel mai probabil de la norul de praf propagat de suflul exploziei. Oamenii aflaţi pe stradă fug să îşi caute un adăpost sau se trântesc la pământ.
O altă filmare este dintr-un local aflat la aproximativ 500 de metri de locul exploziei, potrivit TPYXA. În imagini se vede cum geamurile se sparg de la suflul exploziei, iar oamenii din interior se pun la pământ.
UPDATE 05:45 Zelenski: Atacul de la Viniţa a demonstrat încă o dată că Rusia trebuie recunoscută ca stat terorist
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi seară, că Rusia a demonstrat încă o dată că trebuie recunoscută ca stat terorist după atacul de la Viniţa, soldat cu decesul a 23 de persoane.
"Rusia şi-a arătat astfel atitudinea faţă de dreptul internaţional, faţă de Europa şi faţă de întreaga lume civilizată. După aceea, nimeni nu poate avea nicio îndoială că este nevoie cât mai curând posibil de un Tribunal Special pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, trebuie implementat cât mai curând un mecanism special de despăgubire, cu ajutorul căruia trebuie confiscate toate bunurile şi fondurile ruseşti din toate ţările lumii şi vizând despăgubiri pentru victimele terorii ruse. Este absolut necesar să se implementeze cât mai curând posibil astfel de restricţii împotriva exporturilor ruseşti de energie, care să nu permită teroriştilor să-şi acopere costurile în detrimentul comunităţii internaţionale. Teroarea este un virus. Şi dacă unul dintre terorişti rămâne nepedepsit, nu face decât să-i încurajeze pe alţii", a declarat Zelenski.
UPDATE 03:00 General ucrainean: Eliberarea Crimeei, Hersonului şi a teritoriilor ocupate din sudul Ucrainei este inevitabilă
Eliberarea Crimeei, Hersonului şi a teritoriilor ocupate din sudul Ucrainei este inevitabilă, a afirmat generalul Dmitro Marcenko, din forţele armate ale Ucrainei, relatează news.ro.
"Trebuie să ne pregătim cu mare atenţie pentru asta, trebuie să avem informaţii foarte bune, trebuie să pregătim artileria. Nu va fi rapid, dar este un eveniment inevitabil, iar mai devreme sau mai târziu se va întâmpla”, a declarat Marcenko.
UPDATE 00:00 Au fost găsite fragmente de rachete care au fost trase spre Viniţa
Comandamentul Forţelor Aeriene ale Forţelor Armate ucrainene a anunţat, pe Telegram, că au fost găsite resturi ale rachetelor ruseşti doborâte pe 14 iulie, de apărarea antiaeriană la Viniţa. Ruşii au lansat 5 rachete de tip Kalibr, dintre care doar două au putut fi doborâte de către apărarea aeriană ucraineană.
„Au fost găsite resturi de la rachetele doborâte pe 14 iulie de apărarea antiaeriană lângă Viniţa. Două din cinci rachete pe mare de tip Kalibr au fost distruse. Din păcate, doar două…”, se arată în comunicat, relatează Libertatea.ro.
Se încarcă comentariile...
