Analiză Trei scenarii pentru Nicușor Dan în criza politică. Analist: „Publicul merită să primească perspectiva președintelui"

Blocajul politic generat de negocierile pentru formarea noului guvern deschide tot mai multe scenarii neconvenționale: de la varianta unui premier tehnocrat până la prelungirea mandatului unui executiv interimar.

Nicuşor Dan, preşedintele României Foto: Mediafax

Analistul politic Costin Ciobanu a explicat pentru „Adevărul” de ce scenariile discutate în prezent reflectă atât criza de leadership din partide, cât și dificultatea asumării guvernării într-un context economic complicat. În condițiile în care negocierile pentru formarea noului guvern sunt blocate, iar varianta unui executiv tehnocrat a fost respinsă de majoritatea partidelor, rămâne întrebarea dacă această soluție mai poate fi luată în calcul.

„E un scenariu care rămâne pe masă prin perspectiva a ceea ce reprezintă acest scenariu. Pentru că acest scenariu reprezintă, de fapt, eșecul principalelor partide de a găsi o soluție politică la criza declanșată în ultimele luni.

E un fel de scenariu extrem, cel al unui premier tehnocrat, și apare foarte frecvent în discuție, pentru că un alt scenariu a fost, practic, invalidat de către președinte: scenariul alegerilor anticipate, care de obicei apare în orice democrație vestică atunci când ai o astfel de criză politică. Dacă principalele partide nu reușesc să se înțeleagă, de obicei se merge în alegeri, iar discuțiile sunt restartate prin votul alegătorilor.

Noi, neavând această perspectivă, alegem un fel de „time-out” al politicii românești, asociat cu această figură a tehnocratului, care şi-a mai pierdut din strălucire în ultima perioadă.”

„A apărut o tentativă a președintelui de a-și asuma foarte bine și foarte clar guvernarea"

Referitor la informațiile apărute pe surse, potrivit cărora Eugen Tomac ar fi fost luat în calcul pentru funcția de premier, Costin Ciobanu susține că inițiativa ar fi venit mai degrabă dinspre președinte decât dinspre partide, motiv pentru care varianta nu ar fi avut șanse reale să coaguleze o majoritate stabilă.

„Mi se pare foarte interesant numele domnului Tomac în acest context, pentru că a fost un fel de propunere de ordin secund. Prima dată am discutat despre tot felul de tehnocrați adevărați, dacă le putem spune așa.

S-a vorbit despre nume din interiorul BNR, despre cineva de la Fondul Monetar Internațional, chiar și consilierul prezidențial Burnete a fost adus în discuție, deci oameni care nu au mai făcut politică și care nu au aparținut partidelor. Domnul Tomac poate să fie orice, numai tehnocrat nu are cum să fie. Chiar și în acest moment este lider de partid, are consistență politică, toată lumea îi știe traseul în zona politică.

Aici a apărut o tentativă a președintelui de a-și asuma foarte bine și foarte clar guvernarea. Nu știm în ce măsură această variantă era, într-adevăr, credibilă. Discutăm foarte mult în aceste zile despre informații pe surse, însă președintele, până la urmă, nu oferă niciun fel de perspectivă publică. Nu știm dacă numele domnului Tomac a fost testat, a fost aruncat în spațiul public, dacă cineva a vrut să-i facă un bine sau un rău, dar pare că această discuție, reală sau nereală, a consumat foarte mult și foarte rapid acest scenariu."

Kelemen Hunor şi Sorin Grindeanu Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Scenariul unei guvernări PSD-UDMR

Un alt scenariu aflat în discuție este formarea unui guvern PSD–UDMR. Negocierile sunt însă complicate atât de refuzul social-democraților de a propune un premier din partid, cât și de rezervele exprimate de UDMR față de o formulă restrânsă de guvernare. Varianta unui premier de etnie maghiară este exclusă chiar de liderii UDMR.

Potrivit surselor „Adevărul”, PSD lucrează la un program de guvernare, însă fără a discuta, deocamdată, asumarea conducerii executivului.

„PSD nu pare să-și dorească direct și clar asumarea guvernării. Să iasă și să spună: ‘Avem un program de guvernare, avem anumite soluții la problemele cauzate de guvernarea Bolojan.’ Sunt niște lucruri pe care PSD le-a spus foarte clar în moțiunea de cenzură, în legătură cu austeritatea. Nu vedem totuși această determinare din partea liderilor social-democrați. Pentru că social-democrații ar putea să bată cu pumnul în masă în fața președintelui și să spună că își asumă guvernarea.

În același timp, vedeți, nici nu vor să transmită publicului mesajul că nu și-ar dori guvernarea. Nu vor să meargă în această direcție pentru că, probabil, i-ar afecta din punct de vedere electoral. Nu vedem acea hotărâre care ar trebui să fie foarte clară în acest moment. Și cred că această hotărâre nu este doar a Partidului Social Democrat, ci și a președintelui, pentru că asta se întâmplă în aceste zile.”

În prezent nu există un consens nici pentru o formulă tehnocrată, nici pentru refacerea unei coaliții de guvernare. În plus, respingerea alegerilor anticipate de către PSD și de către președinte complică și mai mult situația, în condițiile în care orice viitor executiv ar trebui să gestioneze o situație economică dificilă.

„Ar fi foarte greu să pui capăt măsurilor pe unde guvernarea mergea: cota TVA la 19%, să începi să crești pensiile și salariile, să respingi programul de consolidare fiscală. Situația economică complică și calculele politice ale partidelor. În plus, partidele noastre nu se simt foarte bine în sondajele de opinie. USR și PNL și-au asumat doar opoziția din start, adică au spus din start: Noi cu PSD nu mai vrem.”, spune Costin Ciobanu.

Parlamentul României, dezbaterea moţiunii. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Blocajul politic poate continua până în toamnă

Constituția îi permite președintelui să prelungească procesul desemnării unui nou guvern fără să fie obligat să forțeze rapid o soluție politică. În lipsa presiunii unor alegeri anticipate, blocajul s-ar putea prelungi luni de zile.

„Având în vedere care sunt prioritățile în perioada următoare, s-ar putea să devină totuși un scenariu chiar mai plauzibil. Pentru că, până la urmă, care este problema? Problema este că un guvern interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență.

Bine, asta nu înseamnă că lucrurile se blochează complet în Parlament. Pot exista dezbateri acolo despre PNRR, OECD și alte teme. S-ar putea ca și acesta să fie un scenariu de lucru.

Acum o să vedem cum o să reacționeze piețele în cazul unei perioade prelungite fără guvern, cu reacții din partea diferitelor agenții de rating. Dacă vor taxa brutal această lipsă de stabilitate politică, problema poate deveni serioasă. Domnul Bolojan ar putea rămâne cel puțin până în toamnă, până când lucrurile se mai stabilizează. Pentru că suntem într-un moment de blocaj. Deci nu este exclus acest scenariu. Este un scenariu care, în ultimele zile, pe măsură ce celelalte variante se restrâng, prinde tot mai mult contur. Evident că este o soluție de avarie. E un guvern fără legitimitate deplină, chemat doar să administreze treburile țării. Și nu suntem nici măcar în situația din 2020, când am avut acea răzgândire în contextul COVID, cu guvernul Orban, care a fost votat.”

În timp ce președintele insistă că nu va desemna un premier fără susținere parlamentară solidă, toate scenariile rămase pe masă, un guvern PSD–UDMR, o variantă tehnocrată sau prelungirea interimatului, sunt blocate de liniile roșii trasate de partide.

„Din moment ce nimeni nu e dispus să facă un pas în spate, practic avem această situație de blocaj. Pentru că nu vor cu Partidul Social Democrat. Atunci, practic, președintele e pus în situația de a găsi o majoritate care să fie votată, fie deschis, fie mai puțin deschis, de către forțe politice care nu sunt neapărat pro-occidentale, cum le denumește domnia sa.

Ceea ce e totuși interesant, este că președintele e foarte implicat în acest joc. Nu pare să se rezume doar la nominalizarea premierului, ci are și o perspectivă mai largă despre cum ar trebui să arate guvernarea. E același lucru pe care l-am văzut și anul trecut în discuțiile despre măsurile de austeritate.

Cred că acolo unde este foarte mult loc de îmbunătățire este pur și simplu prezentarea acestor alternative în spațiul public și o discuție mult mai transparentă despre ce înseamnă această criză politică. Auzim multe lucruri: că au loc tot felul de discuții între lideri, că președintele îi cheamă, că îi consultă, că încearcă să iasă din această situație. Dar, la un moment dat, cred că și publicul merită să primească totuși perspectiva președintelui asupra a ceea ce se întâmplă și o anumită direcție pentru perioada următoare.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, președintele e departe de a rezolva această problemă, dar în același timp își dorește să rămână cel care dă tonul rezolvării crizei politice.

Pentru că poate să stea pe margine și să aștepte ca partidele să se înțeleagă”, a concluzionat analistul.