Islanda consideră colapsul curenților oceanici din Atlantic o „amenințare existențială” și începe pregătirile pentru o posibilă criză climatică
0Guvernul Islandei a clasificat prăbușirea potențială a unui important sistem de curenți oceanici din Atlantic drept „amenințare existențială” și a început elaborarea unui plan național de răspuns în caz de dezastru.
Sistemul numit Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC) – care include și binecunoscutul Curent al Golfului (Gulf Stream) – acționează ca o uriașă „bandă transportoare” oceanică, ce mută apa caldă din tropice spre nordul Atlanticului. Acest mecanism natural menține iernile mai blânde în nord-vestul Europei și nord-estul Statelor Unite și influențează tiparele meteorologice la scară globală, inclusiv regimul precipitațiilor tropicale.
Oamenii de știință avertizează însă că încălzirea accelerată a climei și topirea ghețarilor arctici – în special a calotei glaciare din Groenlanda – ar putea introduce în Atlantic cantități mari de apă dulce rece, destabilizând sistemul. O oprire completă a AMOC ar putea provoca o „mini eră glaciară modernă”, cu temperaturi de iarnă mult mai scăzute și ninsori abundente în nordul Europei.
AMOC s-a prăbușit și în trecut, cel mai recent înainte de ultima epocă glaciară, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani.
„Este o amenințare directă la adresa rezilienței și securității naționale”, a declarat ministrul islandez al Mediului și Climei, Johann Pall Johannsson. „Este pentru prima dată când un fenomen climatic specific este adus în fața Consiliului Național de Securitate ca potențială amenințare existențială.”
Decizia înseamnă că ministerele islandeze vor fi în stare de alertă și vor coordona acțiuni de răspuns. Guvernul analizează noi politici și programe de cercetare, în paralel cu elaborarea unui plan național de pregătire pentru situații de urgență.
Printre riscurile evaluate se numără securitatea energetică și alimentară, infrastructura și transportul internațional.
Impactul unui colaps al AMOC ar depăși însă cu mult granițele Europei de Nord. Oprirea curentului ar putea perturba tiparele de ploaie de care depind milioane de fermieri din Africa, India și America de Sud, potrivit experților. În același timp, ar putea accelera încălzirea Antarcticii, unde calota glaciară este deja amenințată de schimbările climatice.
Oamenii de știință avertizează că riscul este subestimat și că, pe fondul creșterii continue a temperaturilor globale, colapsul AMOC ar putea deveni inevitabil în următoarele decenii.
În octombrie, Consiliul Nordic al Miniștrilor a finanțat un atelier de lucru – Nordic Tipping Week – la care 60 de experți au analizat efectele sociale și economice ale unui astfel de scenariu. „Există numeroase studii despre când ar putea avea loc prăbușirea, dar mult mai puține despre cum va fi afectată societatea”, a spus Aleksi Nummelin, oceanograf la Institutul Meteorologic din Finlanda.
Luni, peste 30 de universități și organizații internaționale au lansat un nou apel privind accelerarea topirii ghețarilor și calotelor de gheață la nivel global.
Ministerele mediului din alte țări nordice – inclusiv Irlanda, Norvegia și Marea Britanie – au confirmat pentru Reuters că finanțează cercetări suplimentare și evaluează dacă prăbușirea AMOC trebuie inclusă în strategiile naționale de securitate climatică.
În Irlanda, serviciul meteorologic a informat premierul și o comisie parlamentară despre posibilele riscuri.
În Norvegia, autoritățile spun că „analizează problema prin noi cercetări” înainte de a decide clasificarea oficială a riscului.
Regatul Unit consideră o prăbușire bruscă improbabilă în acest secol, dar a alocat peste 81 de milioane de lire sterline pentru studierea sistemelor climatice aflate în pragul punctului de ireversibilitate.
„Știința evoluează foarte rapid, iar timpul pentru acțiune se scurge. Punctul de cotitură ar putea fi mult mai aproape decât credem”, a avertizat oceanograful și climatologul Stefan Rahmstorf, de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (Germania).
În Islanda, autoritățile spun că nu pot aștepta certitudini științifice. „Formarea gheții marine poate afecta transportul maritim, iar fenomenele meteorologice extreme pot pune în pericol agricultura și pescuitul – pilonii economiei noastre și ai securității alimentare”, a declarat ministrul Johannsson. „Nu ne putem permite să așteptăm cercetări definitive înainte de a acționa.”
Cum influențează încălzirea globală curenții oceanici
Cercetătorii explică faptul că topirea ghețarilor arctici ar putea duce la colapsul sistemului AMOC, care reglează circulația apei în Atlantic. Curentul transportă apa caldă de la suprafață, din zonele tropicale, către nordul Oceanului Atlantic, unde aceasta eliberează căldură, se răcește, devine mai densă și coboară spre adâncuri, fiind transportată înapoi spre sud.
Acest proces – descris adesea ca „banda transportoare a oceanului” – asigură echilibrul termic între emisfere. Însă, pe măsură ce în Groenlanda se topește tot mai multă gheață, fluxul de apă dulce diluează salinitatea și densitatea apei oceanice, încetinind mecanismul.
Fără acest sistem, o mare parte din Europa de Nord ar putea intra într-o răcire accentuată, chiar dacă restul lumii continuă să se încălzească.
Se încarcă comentariile...
